Consiliului Suprem de Apărare a Ţării îi are în componență, pe lângă președintele României, care conduce instituția, pe premierul țării, miniștri, directori de servicii secrete, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate naţională.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) este autoritatea administrativă autonomă investită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării va decide astăzi în ceea ce privește solicitarea SUA de a trimite sisteme de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina.

De asemenea, Consiliul va fi informat de către președintele Iohannis cu privire la candidatura sa la funcția supremă în NATO.

Componența Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 stabilește componența Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Astfel, preşedintele României Klaus Iohannis îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Primul-ministru al Guvernului României, Marcel Ciolacu, îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale - Angel Tîlvăr; ministrul de interne - Cătălin Preodoiu; ministrul afacerilor externe - Luminița-Teodora Odobescu; ministrul justiţiei - Alina-Șefania Gorghiu; ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului - Ștefan-Radu Oprea, ministrul finanţelor publice - Marcel-Ioan Boloș, directorul Serviciului Român de Informaţii - , directorul Serviciului de Informaţii Externe - Gabriel Vlase, şeful Statului Major al Apărării - Gheorghiță Vlad şi consilierul prezidential pentru securitate naţională - Ion Oprișor.

Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este consilierul de stat Mihai Șomordolea.

Atribuțiile Consiliului Supream de Apărare a Țării

Dintre atribuțiile cele mai importante ale CSAT enumerăm:

1. analizează şi / sau propune, strategia de securitate naţională a României şi strategia naţională de apărare a ţării; strategiei militare a României; strategiile de ordine publică şi siguranţă naţională ale României, în raport cu răspunderile instituţiilor abilitate;

2. la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru: instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi; declararea mobilizării parţiale sau generale a forţelor armate; respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva ţării; declararea stării de război şi încetarea sa; iniţierea, suspendarea sau încetarea acţiunilor militare;

3. propune spre aprobare: punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naţionale şi a execuţiei bugetului de stat, pentru primul an de război; măsurile necesare pentru apărarea şi restabilirea ordinii constituţionale; avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională; pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare;

4. aprobă: orientările de bază în domeniul relaţiilor internaţionale privind securitatea naţională; proiectele tratatelor şi acordurilor internaţionale în domeniul securităţii naţionale sau cu incidente în acest domeniu; programele multianuale privind înzestrarea forţelor sistemului naţional de apărare; structura organizatorică, efectivele şi regulamentele de funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază; cheltuielile operative destinate realizării siguranţei naţionale;

Instituție aflată sub control parlamentar

Activitatea CSAT este supusă examinării şi verificării parlamentare. Anual precum şi la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se considera necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prezintă, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, rapoarte asupra activităţii desfăşurate.

CSAT emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.

Decizia de astăzi a CSAT va avea un efect foarte important în ceea ce privește apărarea antiaeriană a Ucrainei .

Componența Consiliului Suprem de Apărare a Ţării presupune către în luarea deciziei va trebuie să se ajungă la un compromis între politicieni și specialiștii