Raportul procurorului special prin care președintele SUA Joe Biden este exonerat de acuzațiile privind gestionarea documentelor clasificate l-a prezentat pe actualul președinte american ca pe „un om în vârstă, cu o memorie slabă”. Asta a fost o veritabilă lovitură pentru democrați, se arată într-o analiză The Telegraph.

Raportul, a comentat jurnalistul Michael Wolff, este „o lovitură devastatoare de care, evident, oamenii lui Trump sunt încântați. Nu le vine să creadă ce noroc au”.

De partea cealaltă, mulți democrați sunt furioși întrucât sunt de părere că establishmentul partidului, lipsit de curajul de a-l înlocui pe Biden atunci când ar fi putut, i-a împovărat cu singurul candidat prezidențial care nu poate câștiga, pentru că este atât de hodorog încât un fost președinte care se confruntă cu 91 de acuzații penale pare de-a dreptul competent.

Echipa Trump se teme că democrații îl vor înlocui pe Biden cu un cineva mai tânăr la convenția de la Chicago din august - dar această teorie a conspirației conține o hibă majoră: lui Biden îi place munca sa la Casa Albă.

Președinția americană a mai trecut prin asta. Franklin Roosevelt, care era în mod evident bolnav în 1944, a candidat pentru un al patrulea mandat și a murit la doar patru luni după învestire.

Ronald Reagan, după cum se exprimă cu eleganță Wolff, a condus probabil țara de la „poalele demenței”. Ambii președinți și-au folosit carisma și personalitatea pentru a compensa aceste slăbiciuni, calități pe care Biden nu le-a avut niciodată. „Întotdeauna a fost doar un orator teribil", spune Wolff, "încurcând propoziții și cuvinte în ultimii 40 de ani".

Consensul de la Washington este acela că Biden este incorigibil, dar compensează prin amabilitate, empatie și abilități de negociere perfecționate în Senat.

Preocupări privind vârsta lui Joe Biden

Problema vârstei președintelui american a devenit acum imposibil de ignorat.

Biden l-a confundat pe Emmanuel Macron cu Francois Mitterrand, decedat cu mult timp în urmă, și s-a referit la el ca fiind președintele Germaniei. El a pretins că a discutat despre revoltele de la Capitoliu cu Helmut Kohl - mort de patru ani.

A asigurat lumea că Putin pierde în Irak. S-a chinuit să pronunțe numele lui Rishi Sunak, căruia i-a spus „domnule președinte” și a declarat în fața unei audiențe căreia îi vorbea despre controlul armelor „God Save the Queen”.

În timp ce Reagan trecea cu umor peste gafele sale cu faimoasa replică „Nu voi exploata tinerețea și lipsa de experiență a adversarului meu...", răspunsul lui Biden trădează irascibilitate: „Credeți că nu știu cât de naiba de bătrân sunt?", i-a spus el unui consilier, potrivit Politico.

Apoi, adjuncții săi sunt puși în situația să curețe în urma lui: la sfârșitul unui discurs la Varșovia, Biden a strecurat o afirmație potrivit căreia Putin „nu poate rămâne la putere". Până când s-a urcat în mașină, personalul său se zbătea deja să insiste că președintele american nu cheamă la schimbarea regimului din Rusia.

Realizatorul de de sondaje Frank Luntz a condus un focus grup alcătuit din cei care au votat cu democrații în 2020. Aceștia l-au descris pe Biden de acum patru ani ca fiind "normal", "sănătos" și "civilizat"; ei îl percep în prezent pe Biden de astăzi ca fiind „bolnav", "bătrân și delirant".

Luntz explică: „Ultimul sondaj de opinie arată că peste 80% din public este îngrijorat de vârsta lui Biden. Și ei spun vârstă, nu spun sănătate".

Casa Albă respinge atacurile privind vârsta lui Biden, pe care le consideră inexacte și "disperate"

Contactele jurnalistului Michael Wolff asigură că „în spatele ușilor închise" Biden rămâne "eficient, analitic", cu o "concentrare remarcabilă" - deși în cadrul unei zile de lucru scurtate.

Republicanii se tem de o conspirație

Dar de ce presa îl vede doar pe Biden, când nici Trump, care recent s-a lăudat că l-a învins pe Barack Obama în 2016, nu mai pare atât de ager, protestează susținătorii actualului președinte democrat.

Republicanii simt mirosul unei conspirații, bănuind că planul a fost întotdeauna de a-l lăsa pe Biden să se impună într-o campanie prezidențială primară apoi să-l schimbe în ultimul moment cu altcineva. Candidata lor favorită lor este fosta primă doamnă Michelle Obama.

Dennis Lennox, consultant republican și director executiv al Partidului Republican din Insulele Virgine, argumentează: „Nu există nicio îndoială că puterile din cadrul Partidului Democrat și [așa-numitul] stat profund de la Washington fac tot ce pot pentru a-l scoate pe Joe Biden din cursă înainte de a fi prea târziu, pentru că democrații știu că [el] este singurul democrat care poate pierde în fața lui Donald Trump”.

Cum poate fi Biden scos din cursă

„Nu există niciun proces prin care un președinte în exercițiu al Statelor Unite să poată fi înlăturat de pe lista de candidați și înlocuit cu altcineva în acest stadiu al jocului... Nu se va întâmpla așa ceva. Rămânem cu Joe Biden, la bine și la rău”, subliniază Garry South, un strateg și comentator democrat din California.

Scenariul1: cineva intră în cursa pentru primare pentru a-l contesta pe Biden.

Doi candidați au încercat deja asta - Marianne Williamson și Dean Phillips, acesta din urmă candidând în mod explicit pe tema sănătății - și au obținut procente neglijabile; Biden a câștigat săptămâna aceasta în Carolina de Sud cu aproape 100% din voturi.

Termenele limită de depunere a candidaturilor pentru aproximativ 80 % din restul curselor au expirat, așa că este literalmente imposibil ca un nume mai mare să intre în acest stadiu și să câștige mai mulți delegați decât președintele. E

Scenariul doi: partidul încearcă să îl înlăture pe motiv de incapacitate.

Fosta președintă a Comitetului Național Democrat (DNC), Donna Brazile, a dezvăluit că s-a gândit la asta în 2016, când Hillary Clinton s-a îmbolnăvit la un memorial de la 11 septembrie, dar a renunțat la idee pentru că știa că ar fi divizat partidul.

DNC este ierarhic, disciplinat și plin de susținători ai lui Biden; nu există niciun mecanism pentru a acționa împotriva președintelui.

Scenariul trei: Biden este convins să își cedeze delegații la convenție, permițându-le să aleagă orice candidat le place.

Aceasta este ceea ce prezic republicanii. Lennox, strategul republican, consideră că este „total plauzibil [ca] cineva care nu se numește Joe Biden să apară ca și candidat democrat, fie că este vorba de JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois, care este miliardar și ar putea autofinanța o campanie peste noapte... sau [guvernatorul Californiei] Gavin Newsom, sau guvernatorul statului Maryland [Wes Moore], despre care mulți cred că este următorul Obama".

Alternativ, democrații ar putea încerca „o figură mai moderată precum Josh Shapiro, guvernatorul din Pennsylvania".

Dar ceea ce republicanii își imaginează ca fiind un puci bine pus la punct, democrații văd ca pe o rețetă pentru dezastru. „Ar deschide întregul câmp", explică South, "și ați avea mai mulți candidați în august care ar candida pentru nominalizare" într-un "proces dezordonat care ar garanta aproape sigur că vom pierde în noiembrie".

Ideea reînvie amintirile convenției democrate din 1968, când partidul era divizat de războiul din Vietnam, sau haosul din 1972 când lista pentru nominalizarea la președinție a fost la fel de lungă precum cartea de telefon și a inclus un vot pentru Mao Zedong.

Pe de altă parte, un astfel de eveniment ar fi aur, o convenție rară la care oamenii chiar se uită și o șansă de a reseta cursa în vederea campaniei din toamnă.

Dar căutarea unui uzurpator aduce cu sine și provocări.

În ceea ce privește ascensiunea lui Michelle Obama, chiar și Karl Rove - genialul consultant care l-a dat pe George W Bush - a calificat teoria revenirii lui Hilary Clinton drept "pură nebunie", subliniind faptul că aceasta detestă politica, după cum a devenit evident în memoriile sale. „Ea nu a vrut ca soțul ei să candideze pentru Senat. Nu a vrut ca el să candideze la președinție. Ea nu este un animal politic".