Comisia specială/Modificări la CPP: Controlul judiciar - pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile
Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat, joi, mai multe amendamente la Codul de Procedură Penală, printre care unul care stipulează că instanţa de judecată poate dispune controlul judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile, ca suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat, iar denunţul să fie în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune.
"Instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile", prevede textul adoptat.
Parlamentarii au decis şi ca măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul existenţei unor probe şi indice temeinice, fiind înlocuită astfel sintagma "suspiciuni rezonabile".
"Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune", prevede textul adoptat.
Judecătorul care a dispus măsura arestului preventiv trebuie să motiveze măsura luată, justificând în concret inclusiv modalitatea prin care se înlătură starea de pericol concret adusă ordinii publice. După luarea măsurii inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă.
De asemenea, comisia a decis ca suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat. "Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat dacă această măsură se impune în interesul rezolvării cauzei", menţionează textul.
Comisia a mai decis ca denunţul să fie depus în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă a infracţiunii.
"Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii", precizează textul adoptat.
Comisia a mai decis şi că datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute. Datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute cu încălcarea acestor dispoziţii nu pot fi utilizate în cadrul niciunui proces penal, indiferent de stadiul de soluţionare a cauzei".
Parlamentarii au stabilit şi ca procurorii să poată să distrugă probele dintr-o înregistrare obţinută în mod nelegal şi să întocmească un proces verbal în acest sens şi urmând să-l depună la dosarul în cauză.
Organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă în termen de maxim un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă. Organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei, au mai stabilit parlamentarii.
Un alt amendament prevede că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa. AGERPRES
