Comisia Europeană a hotărât vineri să ia măsuri juridice împotriva României, Bulgariei, Croaţiei, Greciei şi Slovaciei pentru nerespectarea legislaţiei UE în domeniul deşeurilor - Directiva-cadru privind deşeurile şi Directiva privind depozitele de deşeuri, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Aceste cinci state membre sunt îndemnate să asigure tratarea adecvată a deşeurilor înainte de depozitarea lor. În cazul României, Comisia a decis, de asemenea, să trimită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene o cauză suplimentară legată de nerespectarea Directivei privind depozitele de deşeuri.

Măsura de asigurare a respectării legislaţiei adoptată astăzi de Comisie vine în sprijinul tranziţiei către o economie circulară şi contribuie la protejarea mediului şi a sănătăţii umane împotriva efectelor dăunătoare ale poluării cu deşeuri, în conformitate cu strategia Comisiei de reducere a poluării la zero. Netratarea corespunzătoare a deşeurilor poate avea consecinţe devastatoare pentru sănătatea umană şi pentru apă, terenuri şi aer. Substanţele periculoase conţinute în deşeuri pot polua apa potabilă şi solul.

Cantitatea anuală de deşeuri generată de totalitatea activităţilor economice din UE se ridică la 2,5 miliarde de tone, echivalentul a 5 tone pe cap de locuitor pe an, fiecare cetăţean producând, în medie, aproape o jumătate de tonă de deşeuri municipale. În planul său de acţiune pentru economia circulară, Comisia a stabilit calea de urmat pentru a reduce în mod semnificativ generarea de deşeuri, iar obiectivul stabilit prin normele UE este ca proporţia deşeurilor municipale eliminate prin depozitare să fie limitată la 10% până în 2035.

În UE, legislaţia şi politica în domeniul deşeurilor au condus la îmbunătăţiri majore în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi, în acelaşi timp, stimulează inovarea în domeniul colectării separate a deşeurilor şi al reciclării, limitează utilizarea depozitării deşeurilor şi încurajează schimbarea comportamentului consumatorilor. Directiva UE privind deşeurile şi Directiva privind depozitele de deşeuri conţin un set de norme menite să prevină şi să reducă impactul negativ al generării şi gestionării deşeurilor.

Comisia face în permanenţă eforturi de modernizare a acestor norme astfel încât acestea să fie adaptate la economia circulară şi la era digitală. În contextul acestui plan ambiţios, Comisia va propune în zilele următoare o reformă a normelor UE privind transferurile de deşeuri în străinătate, pentru a se asigura că UE nu îşi exportă provocările legate de deşeuri către ţări terţe.

În acelaşi timp, Comisia a oferit sprijin continuu statelor membre pentru a pune în aplicare în mod corespunzător legislaţia existentă, făcând uz de competenţele sale de asigurare a respectării legii, acolo unde este necesar. Acest lucru este esenţial pentru a proteja sănătatea cetăţenilor UE şi pentru a păstra mediul curat.

Directiva-cadru privind deşeurile stabileşte câteva principii de bază de gestionare a deşeurilor şi defineşte ierarhia deşeurilor în UE. Potrivit acestei ierarhii, tratarea deşeurilor ar trebui să parcurgă următoarele etape: prevenire, reutilizare, reciclare, recuperare, eliminare. Depozitarea deşeurilor este opţiunea cea mai puţin recomandabilă şi ar trebui limitată la minimul necesar. În conformitate cu normele UE, ar trebui să se renunţe treptat la eliminarea deşeurilor prin depozitare şi, acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, este nevoie de un control adecvat pentru a se garanta că depozitele de deşeuri sunt sigure pentru sănătatea umană şi pentru mediu.

Potrivit celor mai recente date disponibile, în 2018, 24% din totalul deşeurilor municipale generate în UE ajungeau încă în depozitele de deşeuri. Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte cerinţe operaţionale stricte pentru siturile de depozitare a deşeurilor şi impune tratarea corespunzătoare a deşeurilor înainte de depozitare.

Din cauza neaplicării corecte a Directivei privind depozitele de deşeuri, este posibil ca, pentru cetăţenii şi întreprinderile din România, Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Slovacia să nu fie posibil să beneficieze pe deplin de aplicarea tuturor dispoziţiilor directivei, ceea ce ar conduce la: riscuri mai ridicate pentru sănătatea cetăţenilor, în special legate de astm, anomalii congenitale şi sugari cu o greutate scăzută la naştere şi un mediu mai poluat, în special în ceea ce priveşte apele de suprafaţă, apele subterane, solul şi aerul.

De exemplu, deşeurile organice - care formează o mare parte a deşeurilor municipale - produc gaze dăunătoare atunci când se descompun (CO2 şi metan). În plus, atunci când deşeurile reciclabile sunt depozitate, economia europeană pierde materiale în mod inutil.

Atunci când depozitarea deşeurilor nu poate fi evitată, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că se depozitează numai deşeuri care au fost tratate. În hotărârea sa din 15 octombrie 2014, Curtea de Justiţie a UE s-a pronunţat asupra faptului că tratarea deşeurilor înainte de depozitare nu se poate face sub orice formă, ci trebuie efectuată de maniera cea mai adecvată pentru a reduce la maximum impactul negativ asupra mediului şi a sănătăţii umane. Studiile şi investigaţiile lansate de Comisie au arătat că, în cele cinci state membre menţionate mai sus, mai multe situri de depozitare prezentau deficienţe în ceea ce priveşte această cerinţă.

Comisia a trimis vineri scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Croaţiei, Greciei, României şi Slovaciei şi le solicită să aplice corect Directiva privind depozitele de deşeuri şi Directiva-cadru privind deşeurile. În Bulgaria, studiile au evidenţiat deficienţe în toate siturile vizitate. În 52 de depozite de deşeuri, deşeurile nu fac obiectul unei tratări care să includă o selectare adecvată a fluxurilor de deşeuri. În Croaţia, studiile au scos la iveală deficienţe la toate siturile vizitate, precum şi faptul că deşeurile municipale sunt depozitate fără niciun tratament. În cazul Greciei, studiile au relevat lipsa unui număr suficient de instalaţii de tratare în ţară şi o colectare separată insuficientă. În cazul României, studiile au scos la iveală atât deficienţe la toate siturile vizitate, cât şi faptul că cea mai mare parte a deşeurilor sunt depozitate fără niciun tratament. Şi în Slovacia s-au identificat deficienţe la toate siturile vizitate. Deşeurile sunt depozitate fără a fi tratate corespunzător în 111 depozite de deşeuri din Slovacia, deoarece acestea nu dispun de suficiente instalaţii pentru a asigura selectarea diferitelor tipuri de deşeuri. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii