Comisia Europeană monitorizează îndeaproape situaţia minorităţii româneşti din Serbia
Comisia Europeană monitorizează îndeaproape situaţia generală a statului de drept din Serbia în cadrul negocierilor de aderare a acestei ţări la UE. Aceasta include tratamentul aplicat persoanelor aparţinând minorităţii româneşti şi tuturor celorlalte minorităţi naţionale care trăiesc în Serbia, declară comisarul european pentru Vecinătate şi Extindere, Oliver Varhelyi.
În special în cadrul capitolului de negociere 23 "Sistemul judiciar şi drepturile fundamentale", Serbia are obligaţia de a pune în aplicare atât cadrul său juridic privind drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor, cât şi "planul de acţiune pentru exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale", în toate elementele sale, ceea ce va contribui la punerea în aplicare efectivă şi uniformă pe întregul său teritoriu a recomandărilor Comitetului consultativ al Convenţiei-cadru a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale, detaliază comisarul în răspunsul său în numele Comisiei Europene la o întrebare cu solicitare de răspuns scris adresată de eurodeputatul Eugen Tomac (PPE).
Un accent deosebit este pus pe educaţie, utilizarea limbilor minorităţilor, accesul la mass-media şi la servicii religioase în limbile minorităţilor, precum şi pe o reprezentare adecvată în administraţia publică.
''Comisia va continua să monitorizeze evoluţiile din acest domeniu şi să raporteze cu privire la acestea, precum şi să poarte un dialog în materie de politici cu autorităţile sârbe. De asemenea, Comisia a furnizat Serbiei asistenţă financiară din partea UE pentru a îmbunătăţi felul în care sunt tratate persoanele care aparţin minorităţilor naţionale, inclusiv în domeniul educaţiei'', dă asigurări oficialul europen în răspunsul publicat la 13 septembrie pe site-ul Parlamentului European.
Eurodeputatul Eugen Tomac a adresat Comisiei Europene, în luna iulie, o întrebare legată de respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în Serbia, în urma unei analize detaliate, realizată împreună cu societatea civilă şi Consiliile naţionale ale etnicilor români din Serbia, care constată că minoritatea românească din această ţară este în continuare profund discriminată, fiindu-i refuzat dreptul la şcoală, Biserică şi presă în limba română, fapt considerat inacceptabil într-un stat care are pretenţia de a adera la Uniunea Europeană.
Aspectele prezentate în întrebare se referă la:
1. dihotomia vlah - român, nejustificată nici social nici istoric, creată artificial de statul sârb, duce la discrepanţe considerabile şi la nerespectarea drepturilor etnicilor români din Voivodina şi din Valea Timocului;
2. Biserica Ortodoxă Română din Serbia nu este recunoscută drept biserică tradiţională şi, de aceea, nu beneficiază de rambursarea TVA-ului din partea statului sârb, precum celelalte biserici tradiţionale;
3. În Valea Timocului, etnicii români nu îşi au confesiunea recunoscută de stat şi nu au dreptul de a construi biserici şi de a participa la servicii religioase în limba română;
4. Dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică în limba română sunt extrem de limitate;
5. Accesul la educaţie şi la servicii religioase în limba română este limitat;
6. Etnicii români învaţă limba română la şcoală doar în mod opţional, ceea ce duce la slăbirea identităţii minorităţii naţionale.
Ca urmare, eurodeputatul a întrebat ''Cum intenţionează Comisia să soluţioneze aceste probleme, să susţină şi să condiţioneze Serbia pentru o mai bună implementare a capitolelor 23 şi 24 din acquis-ul comunitar, astfel încât respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să fie o realitate aliniată standardelor europene şi internaţionale?''.
''Răspunsul Comisiei Europene la interpelarea mea este încurajator, dar nu suficient. În calitate de membru al delegaţiei UE-Serbia voi solicita în mod constant să îmi fie prezentat stadiul negocierilor la capitolul "Sistemul judiciar şi drepturile fundamentale", precum şi evoluţia implementării planului de acţiune pentru exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale. România este ţara mamă a tuturor românilor şi avem obligaţia să utilizăm toate instrumentele democratice pentru a ne apăra conaţionalii'', a reacţionat europarlamentarul marţi pe pagina sa de Facebook.
Serbia trebuie să fie parte a UE, dar pentru asta este esenţial să aibă un comportament de stat european şi să acorde aceleaşi drepturi pe care şi ţara noastră le oferă minorităţii sârbe, a mai scris eurodeputatul.AGERPRES
