Comisia Europeană: În unele spitale din România pacienții sunt tratați inuman
Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a publicat astăzi raportul cu privire la spitalele de psihiatrie din România. Acesta atrage atenția că trebuie luate măsuri de urgență pentru a asigura condiții decente pacienților internați în astfel de unități.
Azilele groazei FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
Comitetul a examinat anul trecut modul în care sunt tratați pacienții internați în spitale de psihiatrie și în centrele de îngrijire.
În cadrul vizitelor din 2022 au fost examinate patru spitale, din Bălăceanca, Botoșani, Obregia (București) și Socola (Iași) și trei tipuri diferite de centre de asistență socială.
R aportul aduce numeroase critici sistemului de sănătate mintală, iar autoritățile din țara noastră sunt de acord că este nevoie de o reformă în acest domeniu.
Recomandările pentru centrele de asistență socială sunt de a realiza un cadru juridic clar și cuprinzător pentru reglementarea plasamentului și șederii rezidenților în centre.
Tratamente inumane în unele spitalele de psihiatrie
În ceea ce privește spitalele, cu excepția spitalului Obregia, în toate celelalte au fost consemnate cazuri de presupuse rele tratamente și abuzuri verbale din partea personalului, deși în toate unitățile vizate, pacienții au vorbit de bine despre personal, mai ales despre personalul de îngrijire.
„În toate cele patru spitale vizitate, principala măsură de imobilizare la care s-a recurs a fost imobilizarea la pat a unui pacient agitat. CPT consideră că sunt necesare acţiuni pentru a îmbunătăţi garanţiile legate de aplicarea acestei măsuri.”, se menționează în raportul citat.
Mai mult decât atât, pacienții nu ar trebui să fie imobilizați în văzul celorlalți pacienți, iar în cazul imobilizării „unui pacient admis voluntar, care nu este de acord, ar trebui revizuit statutul juridic al pacientului.”
Astfel, normele de punere în aplicare a Legii privind sănătatea mintală ar trebui revizuite. Recomandările Comisiei pentru a pune capăt relelor tratamente sunt de îmbunătăți formarea personalului auxiliar, de a angaja mai mult personal și de a reduce supraaglomerarea.
Nici la pediatrie nu e mai bine
Și în cazul copiilor internați în astfel de unități medicale ar trebui să se renunțe la imobilizarea forțată la pat, cu chingi. De asemenea, CPT recomandă instruirea personalului în domeniul tehnicilor de contenţionare mecanică şi că secţiile pentru copii dispun de camere de calmare.
Conform raportului citat „în secţia bărbaţi din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoşani, delegaţia a primit numeroase acuzaţii de rele tratamente aplicate pacienţilor (loviuri cu pumnii, palmele, împingere şi strigăte) de către personalul auxiliar.”
A fost constată și lipsa de personalizare a spaţiilor de locuit pentru pacienţi sau de stimulare vizuală în saloane sau lipsa unei camere de zi în care pacienţii să se poată asocia, iar comisia recomandă să se renoveze și reconfigureze spitalele pentru ca o cameră să nu găzduiască mai mult de patru pacienți.
În unele locuri, cum ar fi Secţia 1 a Clinicii de Psihiatrie Botoşani, se recomandă îmbunătățirea igienei și modernizarea instalațiilor sanitare.
Tot aici au fost constate grave abateri, tratamentul pacienților fiind considerat inuman și degradant.
Comisia recomandă și plimbările în aer liber, în zonele verzi, care ar avea un efect benefic pentru pacienți și ar trebui ca acest drept să fie garantat, mai ales că în niciunul din spitale nu se întâmplă acest lucru.
Pe lângă tratamentele medicamentoase, autoritățile ar trebui să extindă numărul de activităţi psihosociale şi de terapie ocupaţională oferite pacienţilor. De asemenea, ar trebui luată în considerare și părerea pacienților în stabilirea planului individual de tratament.
Lipsa de personal poate duce la situații cu risc ridicat, subliniază Raportul. În plus, este nevoie de o selectare mai atentă a personalului auxiliar și de o formare adecvată pentru ca aceștia să poată gestiona comportamentul agresiv al pacienților, fără să regurgă la violență.
Un alt lucru ce ar trebui îmbunătățit este informarea completă, clară și exactă a persoanelor internate în unităţi de psihiatrie, inclusiv cu privire la dreptul lor de a consimţi sau nu la spitalizare, precum şi la posibilitatea de a-şi retrage ulterior consimţământul.
Abateri grave la Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri
Comisia a constat că pacienții din această unitate de psihiatrie nu erau îngrijiți și tratați corespunzător.
În septembrie 2022, aici erau 452 de pacienţi cazaţi în 390 de paturi, în timp ce spitalul avea o capacitate oficială de 251 de paturi.
Erau înghesuite paturi în toate saloanele, iar în secţia de internare, o cameră de 24 m2 găzduia 18 pacienţi în nouă paturi.
Condiţiile oferite persoanelor cu tulburări mintale şi dizabilităţi intelectuale sunt considerate ca fiind asimilabile unui tratament inuman şi degradant.
Tot aici, delegația „a primit numeroase acuzaţii din partea pacienţilor care afirmau că, uneori, infirmierii îi împingeau, îi pălmuiau şi îi loveau pentru infracţiuni minore sau accidente, sau ca parte a unei intervenţii de imobilizare sau ca pedeapsă în încercarea de a controla pacienţii în secţiile adesea periculoase, agitate şi cu personal insuficient”.
Privind imobilizarea, s-a constatat că registrele nu consemnau fiecare caz de imobilizare a unui pacient şi că durata imobilizării putea fi mult mai mare decât timpul înregistrat, iar pacienţii cu dizabilităţi de învăţare erau legaţi de pat sau de un obiect fix, cum ar fi un calorifer din sala de mese, aproape zilnic.
Astfel, CPT subliniază mai multe deficienţe sistemice în ceea ce priveşte abordarea medico-legală a sănătăţii mintale în România, toate acestea contribuind la îngrijirea şi tratamentul inadecvat al pacienţilor.
Lipsa diferenţierii graduale a nevoilor de securitate ale pacienţilor, lipsa unui plan de îngrijire pentru pacienţii cu tulburări mintale şi necesitatea de a înfiinţa facilităţi de sprijin pentru reabilitare şi integrare şi de a dezvolta apoi o îngrijire psihiatrică comunitară adecvată, sunt enumerate de CPT.
Condiții mai bune în centrele de asistenţă socială
În ceea ce privește Centrele de asistență socială, lucrurile stau mai bine.
Au fost vizitate Centrele de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică de la Costâna şi Sasca Mică, judeţul Suceava, Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Dizabilităţi de la Păstrăveni, judeţul Neamţ, şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de la Mirceşti, judeţul Iaşi.
Potrivit raportului, în cazul centrelor de asistență socială a fost constată lipsa formării specializate, iar personalul nu ar deține „cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a îngriji persoanele cu dizabilităţi intelectuale moderate şi severe, în special în ceea ce priveşte limbajul semnelor şi alte forme de sprijin pentru comunicare, sprijinul în luarea deciziilor şi prevenirea şi gestionarea comportamentelor dificile.”
Însă în cazul acestor centre nu a fost constată practicarea izolării şi imobilizării mecanice a rezidenţilor, pentru că persoanele cu tulburări grave şi cei agitaţi erau transferaţi cu promptitudine la un spital de psihiatrie.
Totuși, deşi toţi rezidenţii erau consideraţi ca admişi voluntar, doar câţiva dintre ei puteau părăsi centrele pe cont propriu, fără a fi însoţiţi de un membru al personalului sau de o persoană autorizată. Și niciunul dintre rezidenţii din cele patru centre vizitate nu era liber să părăsească instituţia, în mod permanent, de bunăvoie.
Astfel, CPT crede că „aceşti rezidenţi ar trebui să fie priviţi ca fiind privaţi de facto de libertate. Cu toate acestea, plasarea şi şederea lor în centrele rezidenţiale nu a fost pe deplin însoţită de garanţii adecvate”.
Un cadru juridic clar și cuprinzător ar trebui instituit de autoritățile române și în acest caz.
CPT observat dezinstituţionalizarea în curs a persoanelor cu dizabilităţi şi de adoptarea Legii şi a Strategiei naţionale privind dezinstituţionalizarea şi a sugerat Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale să colaboreze îndeaproape cu Ministerul Sănătăţii pentru a dezvolta în continuare, în comun, o gamă completă şi adecvată de îngrijire rezidenţială, de zi şi ambulatorie pentru persoanele cu tulburări mintale din comunitate, potrivit raportului.
Sursa: adevarul.ro