Comisia de etică a Universităţii Bucureşti cere schimbarea legii în cazul lucrărilor ştiinţifice scrise în penitenciar
Comisia de etică a Universităţii Bucureşti cere modificarea legislaţiei privind lucrările ştiinţifice scrise în penitenciar, considerând că prevederile actuale au o "imperfecţiune majoră", întrucât permit reducerea pedepsei, dar decizia privind caracterul ştiinţific este luată de nespecialişti.
Solicitarea Comisiei de etică a fost formulată în urma examinării preliminare a sesizării lui Cătălin Parfene, membru al comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti (UB), privind un posibil plagiat în cazul uneia dintre cărţile scrise de Gheorghe Copos în perioada în care a stat în penitenciar - "Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI". Parfene a sesizat faptul că tema cărţii scrise de Copos este similară cu tema lucrării sale de disertaţie "Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)", susţinută în 2005, la Facultatea de Istorie.
Comisia de etică solicită Universităţii din Bucureşti să ceară public revizuirea prevederilor legislative privind realizarea lucrărilor ştiinţifice în regim de detenţie.
"Comisia de etică a constatat, în urma primirii informaţiilor cerute Administraţiei Naţionale Penitenciarelor, căreia îi mulţumeşte pentru promptitudinea răspunsului lămuritor, că există o imperfecţiune majoră a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deţinuţilor care realizează şi publică lucrări ştiinţifice în regim de detenţie. Faptul că girul unui profesor universitar, dar şi că publicarea unei lucrări la o editură acreditată CNCSIS sunt considerate suficiente pentru ca o comisie a penitenciarului formată din nespecialişti să decidă că lucrarea publicată are caracter ştiinţific, măreşte arbitrarul deciziei, dar permite reducerea substanţială a pedepsei. În lumea academică a cercetării, caracterul ştiinţific al unei lucrări este acreditat mult mai profesionist şi cu instrumente mai rafinate", arată reprezentanţii Comisiei din Universităţii Bucureşti, într-un comunicat de presă.
Comisia de etică a mai solicitat ca o comisie de experţi să examineze cele două lucrări din perspectiva suspiciunii de plagiat. Potrivit Comisiei, în cazul cărţii lui Gheorghe Copos este necesară o expertiză de conţinut, şi nu numai de formă, ca în cazul plagiatului comun, "copy-paste", decizia fiind justificată de numărul mare de similitudini, de mai multe tipuri.
Gheorghe Copos a fost eliberat condiţionat pe 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare. Între motivele care au stat la baza deciziei instanţei s-a numărat şi faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărţi.
În anul 2014, când era încarcerat la Penitenciarul Jilava, Gheorghe Copos a publicat patru cărţi la editura Niculescu - "Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI", "Tăşnadul medieval", "Franciză vs management în industria hotelieră" şi "Turismul - vector de interculturalitate" - şi o carte la editura Meteor Press - "Turismul european durabil şi provocările lui".
Deşi nu au dorit să facă publice tirajele celor patru cărţi ale lui Gheorghe Copos lansate anul trecut la editura Niculescu, reprezentanţi ai acesteia au confirmat pentru MEDIAFAX că apariţia volumelor a fost plătită de reprezentanţi ai lui Copos.
La rândul său, Gigi Alecu, directorul editurii Meteor Press, la care Gheorghe Copos a publicat anul trecut volumul "Turismul european durabil şi provocările lui", a declarat pentru MEDIAFAX că aceasta este singura carte pe care Copos a lansat-o la Meteor Press. Şi în acest caz, Gheorghe Copos a plătit apariţia întregului tiraj al volumului, care s-a ridicat la 50 de exemplare, după care reprezentanţi ai acesteia au şi ridicat aproape întregul tiraj de la editura Meteor Press.
La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărţile scrise de Copos - "Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI".
Profesorul universitar doctor Stelian Brezeanu, care a scris "Cuvântul Înainte" pentru cartea "Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI", arăta atunci că a citit lucrarea înainte de a accepta să scrie prefaţa, asigurându-se că nu este "un plagiat".
Omul de afaceri Gheorghe Copos arăta, după ce cartea sa a stârnit discuţii despre un posibil plagiat, că proporţia pasajelor din cartea sa susceptibile ca fiind plagiat este de 2 la sută, "limită acceptabilă", aceasta fiind concluzia unui raport al plagiarism-detector.com, un software de detectare a plagiatelor.
Cartea lui Copos a fost înregistrată în acest software în 10 aprilie, Gheorghe Orzan . Ca surse din care ar fi fost luate pasaje în cartea omului de afaceri sunt indicate trei site-uri: crestinortodox.ro (în proporţie de 0,6 la sută), parohie.ro (0,7%) şi lefo.ro (0,7%).
Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor, "în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă".
Pentru a fi luată în considerare la liberarea condiţionată, deţinutul trebuie să anunţe conducerea penitenciarului ce lucrare ştiinţifică doreşte să realizeze şi să aibă în acest sens şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.
Deţinutului i se pune la dispoziţie un spaţiu, iar împreună cu îndrumătorul, stabileşte un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile şi de ore. Acesta este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea. Ulterior, deţinutul trebuie să publice lucrarea.
Lucrările ştiinţifice scrise de deţinuţi sunt pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentară, evaziune fiscală şi corupţie, până la creşterea bovinelor şi a chinchilelor.
În 2014, au fost tipărite lucrări ale deţinuţilor cu teme precum: Imunitatea parlamentară în România şi Europa, Medierea conflictelor în relaţiile umane, Bazele economice ale hidroenergeticii, Aspecte privind frezarea la macro şi micro scară, Impactul auditului intern asupra activităţii economico-financiare în sectorul public sau Managementul în gestionarea eficienţei în IMM-uri (controlling-ul).
Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de deţinuţi, fiind publicate lucrări ale acestora despre evaziune fiscală, corupţie sau jurisprudenţa CEDO. Între deţinuţii cu notorietate care au reuşit să înlocuiască zilele din închisoare cu cele de libertate se află fostul premier Adrian Năstase , fostul procuror Maximilian Bălăşescu, dar şi fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Irina Jianu. Dintre aceştia, doar Irina Jianu mai este încarcerată.
Sursa: mediafax.ro
