COLOȘI ai ECONOMIEI germane, CERCETAȚI pentru CORUPȚIE în Grecia
Siemens, Daimler, Rheinmetall - acesti giganti industriali care au creat reputatia economiei germane sunt implicati in scandaluri de coruptie la scara mare in Grecia, tara pe care Germania o acuza in mod regulat de practici frauduloase, scrie AFP.
Nicio data nu a fost fixata pentru trimiterea in fata justitiei a 19 fosti directori din conglomeratul german Siemens dar procesul se anunta unul dintre cele mai importante din ultimul deceniu, in Grecia.
In total, 64 de persoane sunt anchetate pentru coruptie activa si pasiva si spalare de bani in acest imens dosar de mita pentru castigarea unor profitabile contracte publice.
Este vorba despre "cel mai mare scandal in care este implicata o companie dupa Razboi, in Grecia", potrivit organizatiei americane CorpWatch, care analizeaza practicile marilor companii.
Ancheta a durat noua ani si s-a ajuns la un dosar de 2.368 de pagini. Grupul bavarez, care intretine legaturi cu Grecia din secolul al XVIII-lea, este acuzat ca a mituit responsabili publici pentru obtinerea unui contract enorm de modernizare a retelei telefonice grecesti, la finele anilor 90.
In total, Siemens ar fi dat mita in valoare de 70 de milioane de euro pentru contractul privind trecerea la digital al societatii grecesti de telecomunicatii OTE.
Printre acuzati, fostul director general al Siemens in Grecia, Michalis Christoforakos. Dar acest greco-german in varsta de 62 de ani are putine sanse sa fie adus in fata judecatorilor. El s-a refugiat in Bavaria dupa ce a fugit din Grecia in 2009, iar justitia germana refuza categoric extradarea sa, argumentand ca faptele sunt prescrise.
"Depozitia acestei persoane ar fi vitala pentru procesul Siemens din Atena", a acuzat presedintele parlamentului grec, Zoe Konstantopoulou. "Dar este inainte de toate o chestiune de justitie care demonstreaza ca exista un limbaj dublu din partea Germaniei", potrivit acesteia.
Siemens ar fi de asemenea implicata intr-un dosar de coruptie privind sistemul de securitate al Jocurilor Olimpice de la Atena din 2004, potrivit unei anchete in curs.
Pagube de 2 miliarde de euro
Germania este obisnuita cu postura de elev bun al Europei, constiincios si serios. Si nu ezita sa arate cu degetul Grecia pentru imaginea sa de natiune cangrenata de deturnarea banilor publici.
Potrivit ONG-ului Transparency International, care realizeaza un indice al perceptiei coruptiei, Grecia ramane pe ultimul loc in Europa, dar a inregistrat progrese notabile.
"Coruptia companiilor germane in Grecia este notorie de ani chiar daca, pana acum, dosarele nu s-au soldat decat uneori cu trimitere in judecata", spune think-tank German Foreign Policy.
In 2011, la apogeul crizei economice si sociale, o comisie parlamentara a cifrat pierderea inregistrata de finantele Greciei la doua miliarde de euro.
Mai multe nume mari din armamentul german sunt aratate cu degetul pentru practicile din Grecia.
"Companiile germane au profitat considerabil de cheltuielile astronomice ale Atenei in materie de aparare", spune Sahra Wangenknecht, deputat german din Die Linke. Grecia a avut ani buni cel mai mare buget al apararii din Uniunea Europeana, majorand astfel si mai mult imensa datorie externa a tarii, acuza deputata de stanga.
Constructorul auto Daimler a intrat si el in vizorul justitiei grecesti in primavara, care reproseaza dare de mita pentru atribuirea unui contract de achizitie de vehicule militare de 100 milioane euro. La fel si Krauss Maffei Wegmann care a furnizat tancuri Leopard.
Grupul de aparare Rheinmetall a fost condamnat in 2012 sa plateasca o amenda de 37 milioane de euro dupa ce s-a aratat generos cu responsabili din ministerul grec al Apararii. Miza era vanzarea sistemului sau de aparare antiaeriana pentru 150 de milioane de euro.
Doi fosti directori ai Ferrostaal au fost de asemenea condamnati iar compania a trebuit sa plateasca 140 de milioane de euro pentru acordarea unor comisioane oculte pentru obtinerea unor contracte de livrare de submarine.
Cel mai adesea, insa, amenzile platite de companii sunt mult mai mici decat profiturile realizate de companii prin aceste contracte, astfel incat nimeni nu este incurajat sa renunte la aceste practici, arata expertii.
