„Ghidurile de bună practică medicală reprezintă un set de recomandări despre diagnostic şi tratament care ajută medicul practician să desfăşoare un act medical corect. Este în beneficul medicului dar şi al pacientului să primească ceea ce trebuie.
Aceste ghiduri de bună pratică medicală trebuie să aibă două cerinţe importante: să se construiască pe baza dovezilor ştiinţifice şi să fie actuale, pentru că medicina are o dinamică foarte rapidă, ceea ce ieri era adevărat astăzi se schimbă şi poate a venit o terapie inovatoare care a schimbat ghidul, aceste lucruri trebuie să se reflecte imediat în parctica noastră curentă. Aceste ghiduri de bună practică medicală reprezintă atribuţia Ministerului Sănătăţii. Până în 2007-2008, era atribuţia exclusivă a Colegiului Medicilor din România, cineva a decis că trebuie făcute de Ministerul Sănătăţii prin comisiile consultative unde sunt colegi foarte onorabili, colegii noştri.
Principala noastră problemă este ritmul cu care aceste ghiduri sunt actualizate. În hematologie penultimul ghid s-a publicat în 2010 în Monitorul Oficial, următorul ghid nouă ni s-a cerut să fie refăcut în 2020, l-am făcut în 2020, după 10 ani, a fost publicat în Monitorul Oficial în 2021, când deja nu mai era valabil”, a declarat Daniel Coriu.
Actualizarea în timp real a ghidurilor de tratament, un lucru esenţial pentru actul medical şi buna îngrijire a pacienţilor. Preşedintele Colegiului Medicilor din România speră că în curând să fie făcută o modificare legislativă la Legea 95 astfel încât aceste ghiduri să fie realizate de societăţile profesionale. În acest moment cei din Colegiul Medicilor dau doar un aviz pe aceste ghiduri.
„În toate ţările civilizate aceste ghiduri sunt făcute de societăţile profesionale, şi actualizate de câte ori este nevoie, de 2-3 ori pe an. Ca să avem în spate profesioniştii care să scrie aceste ghiduri noi am adus lângă noi societăţile profesionale, toae cele 60 de specialităţi medicale sunt parte în acest moment din Colegiul Medicilor din România prin comisiile de specalitate. Preşedintele societăţii profesionale devine automat preşedintele acestei comisii de specialitate.
Trebuie o schimbare legislativă la nivelul Legii 95 (privind reforma în domeniul sănătăţii - n.r/) şi sperăm ca foarte curând parlamentarii să vină cu un astfel de proiect de lege.
În Legea 95, la acest moment ghidurile de bună pratică sunt elaborate de Ministerul Sănătăţii cu avizul Colegiului Medicilor din România, noi avem numai aviz, noi să fim cei care elaborăm aceste ghiduri. Acele comisii consultative ale Ministerului Sănătăţii sunt numite de Ministrul Sănătăţii, noi nu avem nicio intervenţie asupra acelor comisii.
Specialistul se uită în ghid, dacă acesta este de acum 10 ani, consecinţa ar fi că ghidul este inutil. Acele ghiduri îşi pierd valoarea”, a spus Prof. Dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR.
„Ghidurile nu reprezintă protocoalele de tratament. Acestea sunt atribuţia Ministerului Sănătăţii, noi nu putem interveni, este vorba despre rambursare.
Ghidurile sunt recomandările pentru diagnostic şi tratament pentru fiecare boală în parte. El trebuie să fie actual, este atitudinea profesionistului în faţa pacientului.
Este o problemă delicată, eu sunt obligat să nu respect un protocol care a apărut acum 2 ani şi care nu mai are valoare ştiinţifică. Noi vrem să actualizăm ghidurile în timp real.
Protocolul este un ghid aplicat la nivel de spital, care descrie tot procesul, trasabilitatea, cine răspunde de acel protocol. Dacă el se ia după un ghid din 2010 nu e în regulă, dar nimeni nu va face acest lucru pentru că ştie că există un ghid publicat în 2022. Protocoalele şi ghidurile trebuie să fie actualizate. Actualizarea ghidurilor trebuie făcută de societatea profesională, aşa cum se întâmplă peste tot. Protocoalele sunt de obicei actualizate.
Ghidul este recomandarea, iar protocolul este ceea ce se întâmplă şi este asumat de finanţator”, a precizat Prof. Dr. Daniel Coriu.
Radu Gănescu, preşedintele COPAC a explicat ce ar însemna pentru pacienţi existenţa unor ghiduri de bună practică la nivelul anului în care trăim.
„Faptul că astăzi există o deschidere în a schimba nişte lucruri care din punctul nostru de vedere ar fi trebuit schimbate de mult cred că este un prim pas în a îmbunătăţi sistemul de sănătate, politicile de sănătate şi a avea ghiduri la nivelul anului 2022, nu la nivelul anului 2010. Din păcate, în România vorbeam de fiecare dată de acces întârziat la medicamente inovative, acces întârziat la terapii genice sau noi sisteme de monitorizare, cred că uşor, uşor, împreună cu aducerea la zi a tot ce înseamnă ghiduri internaţionale, ghiduri care deja sunt aplicate în multe alte ţări, cred că şi noi trebuie să ajungem acolo”, a spus Radu Gănescu.
În acelaşi timp tot astăzi s-a semnat un protocol de colaborare între Colegiul Medicilor din România şi reprezentanţii unora dintre principalele asociaţii de pacienţi din România. Reprezentanţii Colegiului Medicilor din România explică ce schimbări, atât pentru pacienţi cât şi pentru medici, va aduce semnarea acestui nou protocol:
“Noi avem foarte multe lucruri comune, noi toţi ne dorim o reformare cu adevărat a sistemului medical românesc şi prin acest parteneriat avem două obiective esenţiale: să fim o voce comună şi noi ca profesionişti, şi dvs ca reprezentanţi ai pacienţilor. Ne dorim ca tot ce înseamnă decizie în sistemul sanitar să fie prin dezbatere publică. S-au făcut foarte mulţi paşi în ultimul timp, dar ne dorim ca tot ceea ce se întâmplă să fie supus dezbaterii publice în care noi toţi să venim cu ideile noastre, cu contribuţia noastră. Al doilea obiectiv este legat de ghidurile de bună practică medicală”, a declarat Daniel Coriu.
