O combinație de droguri se răspândește rapid din America Latină și a pus în alertă autoritățile din mai multe țări europene. „Cocaina roz” ar fi responsabilă de din ce în ce mai multe decese. „Face ravagii din punct de vedere al combinației și în același timp al marketingului”, atrag atenția experții.

Un cocktail de droguri sintetice cunoscut sub numele de cocaina roz a devenit rapid o preocupare majoră în Spania, Regatul Unit și în alte țări, atrage atenția Joseph Janes, profesor de criminologie, Universitatea Swansea, Marea Britanie, într-un articol preluat de BBC.com.

Autoritățile din Spania au reușit cu câteva zile în urmă una dintre cele mai mari lovituri date traficanților de droguri sintetice, confiscând o cantitate mare de cocaină roz și peste un milion de pastiile de ecstasy. Operațiunea autorităților spaniole s-a concentrat pe rețelele de trafic de droguri din Ibiza și Malaga. Drogul însă s-a răspândit dincolo de Ibiza, în Marea Britanie, existând dovezi că a câștigat teren în Scoția, părți din Țara Galilor și Anglia, în timp ce peste Atlantic, la New York, devine din ce în ce mai disponibil, atrage atenția profesorul Joseph Janes.

De ce este atât de periculoasă cocaina roz

De cocaina roz se leagă în ultima perioadă, în țările în care a pătruns, un număr tot mai mare de decese. Compoziția imprevizibilă și popularitatea în creștere o fac deosebit de periculoasă. Este dificil de testat folosindu-se testele standard. Deși i se spune „cocaina roz”, amestecul de substanțe poate chiar să nu conțină cocaină, atrag atenția experții.

„Este o combinație, un cocktail, întâlnit și în România. Face ravagii din punct de vedere al combinației și în același timp al marketingului, pentru că se folosesc și coloranți, are și aromă (n. red – culoare roz și gust și miros de căpșuni). Vorbim de un cocktail: cocaina de bază, plus MDMA (adică ecstasy, dar sub formă de praf), ketamină și mai pun droguri (2C-B) care sunt rare și sunt foarte puternice și scumpe în același timp”, explică expertul anti-drog Cătălin Țone.

Amestecul a ajuns și în România, fiind efectuate și capturi cu doi ani în urmă, în contextul unui festival de muzică. Cocktail-ul este în schimb foarte scump, câteva sute de euro/gram, ceea ce îl face și mai râvnit.

„Periculozitatea constă în faptul că se amestecă droguri stimulante cu droguri deprimante ale sistemului nervos central. Adică cele care îți dau boost-uri de energie, dar în același timp și ketamina, care este un deprimant al sistemului nervos central (este un anestezic pentru cai și vaci, deturnat din circuitul legal)”, adaugă expertul anti-drog Cătălin Țone.

Forma psihedelică originală a medicamentului are o vechime de jumătate de secol. A fost sintetizată pentru prima dată de biochimistul american Alexander Shulgin, în schimb varianta modernă a apărut în jurul anului 2010 în Columbia, de unde s-a răspândit și în Europa, și este o imitație, mai scrie profesorul Joseph Janes. Este cunoscut atât drept „cocaina roz”, cât și ca „Venus” și „Eros”. Forma de astăzi este „un amestec imprevizibil de substanțe”, de unde și pericolul extrem de mare din cauza ketaminei, abuzul de ketamină putând să provoace inconștiență sau respirație dificilă. „Este ca și cum ai juca la ruleta rusească”, mai atrage atenția Janes.

„Drogurile nu iartă pe nimeni. Avem mulți tineri în mediul rural care nu dețin bani și totuși consumă droguri”

L-am întrebat pe psihologul și specialistul în adicții Mihai Copăceanu cum ajung tinerii în capcana traficanților, dacă este cumva mai mare pericolul de a consuma astfel de droguri pentru copiii și tinerii care provind din familii cu dare de mână și dacă aceste amestecuri sunt mai periculoase decât drogurile „clasice”. Drogurile nu ocolesc pe nimeni, explică specialistul. Traficanții și-au rafinat extrem de mult metodele de racolare, în ttimp ce amestecurile pe care le pun pe piață devin din ce în ce mai periculoase.

Există un anumit tipar, un anumit traseu, pentru dependenții de droguri cu dare de mână? Încep la fel ca și ceilalți, „vânați” de dealerii care se învârt prin jurul școlilor, universităților, sau sunt inițiați altfel?

Este o greșeală să credem că dealerii de droguri stau la 50 de m de școală, la gardurile școlilor și vând droguri în pauzele școlare sau după finalizarea orelor. Cei care au fost astfel depistați sunt excepții, cum ar spune tinerii „nu sunt dealeri adevărați”. În principal, marea majoritate a dealerilor de droguri nu riscă să facă trafic de droguri în public, se ascund de mulțime, au metode foarte discrete, au căi de comunicare secretizate (mai ales în mediul online) și nu se expun în mod iresponsabil.

Majoritatea elevilor sunt persoane care nu dețin resurse financiare consistente. Însă cei care au o preferință pentru drogurile scumpe precum cocaina sau crack sunt cei care dețin resurse financiare consistente și care sunt atrași în primul rând în cercurile lor sociale caracterizate tot de persoane cu status financiar ridicat și cu un stil de viață de lux. Rețeaua este una extrem de exclusivistă, prețurile fiind foarte ridicate. Cocaina dă o puternică dependență inclusiv după o primă doză, în unele cazuri, ceea ce înseamnă că cine optează pentru consum de cocaină are niște sute de euro disponibili la un party, într-o seară.

Ce anume îi aruncă pe tineri, în general, în capcana drogurilor, de ce încearcă?

E o întrebare foarte generală. Fiecare tânăr are propriile motive în funcție de o serie de caracteristici și factori subiectivi de la vârstă la mediul de proveniență, nivel educațional, abilități personale, stil de gândire, trăsături de personalitate, mediul social și familial, etapele din viața și evenimentele din viața sa.

Avem consumatorul experimental care este pur și simplu curios, a consumat cel puțin o dată și nu mai încearcă, dar a vrut să experimenteze niște stări și riscuri. Și poate spune că s-a simțit bine (sau nu) dar că nu mai vrea să experimenteze droguri. Există al doilea tip, consumatorul social, cel care consumă cu prietenii, se simte integrat în grup, se simte bine, dorește de fiecare dată să simtă euforie, plăcere și să se distreze. Și poate să nu experimenteze niciun efect negativ.

Cea de-a treia categorie o reprezintă consumatorul la risc, care are un consum frecvent, spre deosebire de cel ocazional și care rareori caută ajutor. Pentru el să se simtă high e un scop în sine și un mecanism de a face față unor emoții negative.

Urmează consumatorul problematic și în cazul lui consumul de substanțe devine principalul mijloc de a petrece timpul liber, de a face fața stresului sau ambele. Cu alte cuvinte, el nu așteaptă un weekend sau un party pentru a se distra, el poate consuma în fiecare zi din săptămână și face orice pentru a-și procura doza.

Vorbim deci de un consum regulat, constant, de modificări de stil de viață tocmai pentru a se adapta consumului, de consecințe negative în multe arii din viață și de consum în ciuda unor efecte negative. Apar schimbări în grupul de prieteni și din păcate foarte puțini dintre aceștia ajung în contact cu serviciile de sănătate sau psihologice, poate doar în cazuri de urgență.

În final, persoana care ajunge să fie dependentă de droguri în sens științific este stadiul în care vorbim de o tulburare la nivelul creierului caracterizată de pierderea controlului, de un consum compulsiv, de toleranță, sevraj, schimbări în personalitate, probleme de sănătate, complicații psihologice și fiziologice și internări în spital. Deci, de o imposibilitate de a se opri în ciuda unor efecte negative grave.

Sunt mai predispuși la consum tinerii care dispun de bani?

Sunt mai predispuși la un consum al drogurilor scumpe. Dar nu vreau să cădem în capcana unei prejudecăți, unei false idei, cum că tinerii cu bani sunt mai la risc pentru consumul de droguri. Drogurile nu iartă pe nimeni. Avem mulți tineri în mediul rural care nu dețin bani și totuși consumă droguri, mai ieftine, ce-i drept.

Tinerii care au anumite nevoi psihologice și întâmplător dețin bani consumă droguri. Adevărul este altul: că majoritatea tinerilor care consumă droguri și care vin în terapie nu sunt tineri cu status financiar ridicat. Doar în cazul cocainei sau a altor droguri scumpe, a avea bani este un factor care facilitează consumul acestor droguri, îți comanzi cu ușurință pentru că ai bani mulți pe card. Și aici există o altă prejudecată, că dacă ai luat ceva scump, este și ceva de calitate, „eu nu bag orice k******* în mine, am dat bani mulți”. În realitate, scopul dealerilor este de a vinde cat mai scump, substanțe care au o valoare reală cat mai mică.

Analizele de laborator au demonstrat că în cazul „cocainei roz”, nu este vorba de cocaină, nu este un drog de lux, cât de o combinație a unor substanțe mult mai ieftine precum ketamină, ecstasy și cafeină. În traficul de droguri, minciuna și escrocheria sunt metode obligatoriu folosite, puritatea drogurilor fiind foarte scăzută. Nimeni nu vinde niciodată ceea ce pretinde că vinde.

În procesul de tratare a dependenței contează tipul de drog consumat? Dacă da, drumul spre vindecare este mai ușor sau mai greu pentru drogurile de tip cocktail, cum este cazul cocainei roz?

Toxicitatea drogurilor și efectele lor asupra creierului și altor organe (pe termen scurt și lung) sunt mult mai severe în cazul consumului multiplu de droguri.

Ca specialist în adicții am constatat anumite corelații între preferințele pentru anumite tipuri de droguri și rațiunile psiho-emoționale ale consumatorului. Am constatat deseori consumatori care sunt profund interesați, fascinați și pasionați de combinații de droguri, consumatori care au citit foarte mult despre caracteristicile drogurilor, au urmărit interviuri și podcasturi cu foști consumatori și unii chiar prezintă o curiozitate cu privire la efectele drogurilor asupra lor și vor să experimenteze. Ce vreau să spun că este mult mai dificil în tratarea dependenței în cazurile în care constat un atașament emoțional și intelectual față de anumite substanțe, ceea ce duce la un anume stil de viață, nu doar la un consum social sau la un party oarecare. Dacă și alcoolul este implicat, situația se complică.