Comisia Națională de Prognoză (CNP) a păstrat estimarea de creștere economică pentru acest an la 5,2%, dar cu o creștere nominală de 0,15%, față de prognoza anterioară, la 816,5 miliarde lei, reiese din 'Prognoza pe termen mediu 2017 - 2020 - varianta de primavară 2017'.

Pentru 2018 este prevăzută o creștere economică reală de 5,5%.

De asemenea, instituția prognozează o scădere a consumului gospodăriilor de la 7,3% în 2016, la 6,8% în acest an, iar la administrația publică de la 3,3%, la 1,6%.

În ceea ce privește investițiile private, acestea sunt estimate să urce cu 6,9%, de la o valoare negativă de—3,3% în 2016. Comparativ, în prognoza de iarnă, CNP prognoza pentru 2016 o creștere a investițiilor private de 6,3% și de 7,2% pentru 2017.

În ceea ce privește balanța comercială, instituția vede aceeași valoare a deficitului, respectiv peste 11,55 miliarde euro.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 3,8% la 4,2%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marți de instituția financiară internațională în avanpremiera reuniunii de primăvară.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit ușor și estimările privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 3,4%, față de avansul de 3,3% preconizat în toamna anului trecut.

Conform documentului referitor la perspectivele economiei globale, România va înregistra în acest an a doua cea mai mare creștere economică din Europa, fiind devansată doar de Islanda (5,7%). Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2%, iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra un avans al PIB de 3%.

"Perspectivele economice pentru Europa Emergentă sunt relativ favorabile, cu excepția Turciei. Pentru întregul grup, creșterea este preconizată să rămână la 3% în 2017 și să se îmbunătățească la 3,3% în 2018", subliniază FMI în raportul "World Economic Outlook".

În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum în România în acest an, estimările instituției financiare internaționale au fost revizuite în jos, până la o creștere de 1,3%, de la un avans de 1,7% cât se estima în toamnă, urmând ca ritmul de creștere a prețurilor să accelereze în 2018 până la 3,1%, peste avansul de 2,5% preconizat anterior de FMI.

În schimb, FMI a lăsat neschimbate estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în 2017, la minus 2,8%, și chiar și-a revizuit estimările pentru anul 2018 până la un deficit de cont curent de 2,5%, în condițiile în care în toamnă prognoza că deficitul de cont curent al României va depăși pragul de 3% în 2018 ajungând la minus 3,2%.

Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere și estimările referitoare la rata șomajului în România, care ar urma să înregistreze un declin semnificativ în 2017, până la 5,4%, față de 6,2% cât estima anterior, pentru ca în 2018 să ajungă până la 5,2%.

La nivel global, FMI și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economiei mondiale în 2017 și 2018.

"Creșterea economiei mondiale, estimată în luna octombrie la 3,1% pentru 2016, este proiectată să se majoreze la 3,5% în 2017 și 3,6% în 2018, o revizuire în sus cu 0,1 puncte procentuale pentru 2017 comparativ cu estimările din luna octombrie a anului trecut", se arată în raportul publicat de FMI.

Într-un comunicat publicat în martie, la finalul vizitei în România, misiunea FMI arăta că avansul economiei românești este proiectat la 4,2% în anul 2017, susținut de stimularea în continuare a consumului privat printr-o nouă rundă de relaxare fiscală și de majorări salariale.

"În absența unei impulsionări puternice a investițiilor, a accelerării reformelor structurale și a consolidării instituțiilor, se anticipează o reducere a ritmului de creștere pe termen mediu", precizau reprezentanții instituției financiare internaționale la vremea respectivă.

Ministrul român al Finanțelor, Viorel Ștefan, arăta, în 12 aprilie, că România ar putea înregistra în 2017 o creștere economică mai mare decât cea estimată, de 5,2% din PIB, o contribuție importantă la acest lucru urmând să aibă agricultura.

AGERPRES