Marșul Ucrainei în Rusia scoate la iveală problema gestionării crizelor de către Putin. Președintelui rus Vladimir Putin îi place să se prezinte ca un om puternic. Însă istoricul său în gestionarea crizelor recente din Rusia dezvăluie o altă latură a personalității sale prezidențiale: una de paralizie și indecizie.

La o zi și jumătate după ce trupele ucrainene au luat cu asalt un punct de trecere a frontierei ruse și au continuat, aproape nestingherite, să traverseze câmpurile întinse și verzi din sudul regiunii Kursk, Putin a făcut în sfârșit primele sale remarci publice pe această temă. El a calificat incursiunea drept o „provocare masivă”, a acuzat Ucraina că a tras fără discernământ asupra civililor și apoi a trecut rapid la alte afaceri guvernamentale, inclusiv la modul de marcare a „Zilei muncitorilor din construcții” din Rusia, scrie CNN .

A fost nevoie de alte cinci zile și de pierderea a aproape 30 de așezări înainte ca el să promită un răspuns militar. Nu a existat nicio vizită în regiune pentru a se întâlni cu zecile de mii de persoane evacuate, nicio declarație de lege marțială.

În martie, după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City din Moscova, cel mai mortal din Rusia în ultimele decenii, lui Putin i-au trebuit mai mult de 24 de ore pentru a se adresa națiunii. În ciuda revendicării responsabilității de către ISIS-K, el a continuat să insiste că Ucraina și Occidentul au jucat un rol. De fapt, SUA avertizase Rusia că un atac ar putea fi iminent. Putin nu a vizitat niciodată locul atacului sau supraviețuitorii din spital.

Când Evgeny Prigojin, pe atunci liderul grupului de mercenari Wagner, și-a lansat rebeliunea în iunie anul trecut, răspunsul liderului rus a fost marcat de inconsecvență. După ce inițial a catalogat incidentul drept „trădare”, Putin a lăsat să treacă două zile înainte de a vorbi din nou public, moment în care le-a mulțumit trupelor Wagner implicate pentru că s-au retras și le-a oferit contracte militare. Apoi l-a invitat pe Prigozhin la un ceai la Kremlin. Două luni mai târziu, Prigojin a fost ucis într-un misterios accident de avion în Rusia.

Paralele mai îndepărtate sunt, de asemenea, ușor de găsit, iar Putin a ales săptămâna aceasta să evidențieze el însuși una. Pentru prima dată în 16 ani, el a vizitat Școala nr. 1 din Beslan, cu mai mult de o săptămână înainte de cea de-a 20-a aniversare a atacului terorist asupra școlii, care a ucis peste 300 de oameni, mulți dintre ei copii. În 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu numai că autoritățile ruse nu au acționat în urma cunoașterii prealabile a unui atac iminent, dar și că operațiunea de securitate a fost „dezorganizată și a suferit de o lipsă de conducere”.

„Nu se pricepe la rezolvarea crizelor”

„Nu se pricepe la rezolvarea crizelor”, a declarat pentru CNN Boris Bondarev, un fost diplomat rus care a demisionat în urmă cu doi ani în semn de protest față de războiul din Ucraina și care trăiește în continuare în afara Rusiei. „Este riscant, nu este previzibil. Lui Putin îi place confortul, îi place când el face criza pentru alții, când el controlează situația.”

Ofensiva de șoc a lăsat Kremlinul pe gânduri

Experții spun că răspunsul militar al Rusiei la Kursk a reflectat oarecum reacțiile ezitante ale președintelui său.

„Răspunsul inițial, după ce au trecut peste șocul a ceea ce se întâmpla, ar fi fost: pe cine mai avem de apărat în dulap?”, a declarat generalul maior australian în retragere Mick Ryan, autorul unei noi cărți, ”Războiul pentru Ucraina: Strategy and Adaptation Under Fire”, a declarat pentru CNN. „Fie că este vorba de recruți, fie că este vorba de batalioane subdimensionate din teatrul ucrainean, sau de rezerve strategice”.

Relatările de pe câmpul de luptă au confirmat sentimentul că o selecție eterogenă de trupe rusești a fost adusă în grabă, în timp ce Moscova se confrunta cu dilema găsirii unui echilibru între apărarea propriului teritoriu și menținerea impulsului lent pe frontul de est. Oficialii ucraineni au declarat că unele trupe au fost redistribuite din regiunea Kharkiv și de pe frontul de sud. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a afirmat de la început că unitatea sa de forțe speciale, brigada Akhmat, a fost desfășurată. De asemenea, sunt implicați ofițeri de infanterie navală din flota Mării Negre din Crimeea.

Grupările diverse au complicat eforturile Rusiei de a-și coordona rezistența, un blogger militar pro-rus observând chiar la 14 august că Ucraina crea în mod deliberat perturbări și apoi se retrăgea, „profitând de faptul că forțele noastre diverse, care nu au întotdeauna o bună comunicare între ele, au fost activate pentru a respinge această invazie”.

Răspunsul birocratic al Rusiei la această incursiune a fost la fel de greoi. Ministrul Apărării, Andrei Belousov, a înființat un consiliu de coordonare pentru a gestiona securitatea în regiunile de frontieră și a anunțat săptămâna aceasta că împarte responsabilitățile între nu mai puțin de cinci funcționari diferiți.

Schimbarea comportamentului trupelor ruse: tot se predau, dar mai greu

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, acest lucru „va crea probabil confuzie suplimentară în cadrul Ministerului rus al Apărării și fricțiuni între Ministerul rus al Apărării, FSB și Rosgvardia [garda națională a Rusiei], care încearcă toate să opereze în regiunea Kursk”, și ar putea pune în pericol capacitatea Rusiei de a organiza un contraatac eficient.

Cu toate acestea, după mai mult de două săptămâni, există acum semne ale unei rezistențe mai coordonate. Dmytro Kholod, comandantul batalionului ucrainean „Nightingale”, aflat în prezent în Kursk, a declarat miercuri prin telefon la CNN că a observat o schimbare în comportamentul trupelor ruse. „Acum, forțele pe care le-au adus în această zonă încearcă să ne ia cu asalt cumva”, a declarat el pentru CNN.„Ei nu se mai predau cu sutele. Încearcă să tragă și să riposteze, dar tot se predau atunci când îi atacăm.”

Ryan, generalul australian în retragere, este de acord că Rusia depășește faza inițială de reacție impulsivă și ar trebui să înceapă să arate mai organizată în zilele și săptămânile următoare. Dar, el crede că ultimele două săptămâni au scos la iveală și prioritățile lui Putin, iar propriul popor nu se află în prezent în fruntea listei.

„Decizia va fi a lui Putin: Ce este cel mai periculos pentru el? Ucrainenii din Kursk sau să nu reușească în Donbas. Cred că în acest moment a decis că este mai periculos să nu facă acest progres în Donbas decât să arunce totul la Kursk.”

Boris Bondarev

Experții sunt de acord că incursiunea din Kursk nu a schimbat fundamental strategia globală de uzură a lui Putin - de a epuiza Ucraina și de a încerca să reziste mai mult decât aliații săi. Cu toate acestea, mișcarea surprinzătoare a Ucrainei i-a încurajat pe cei care anterior au pus la îndoială politica Occidentului de a limita anumite tipuri de ajutor militar și utilizarea acestora în interiorul Rusiei.

Și este foarte posibil ca acest lucru să fi făcut parte din strategia Ucrainei. La 19 august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăsat să se ridice, pentru o clipă, vălul strâns al recunoștinței față de aliații săi occidentali.

„Întregul concept naiv și iluzoriu al așa-numitelor linii roșii cu privire la Rusia, care a dominat evaluarea războiului de către unii dintre partenerii noștri, s-a prăbușit zilele acestea undeva lângă Sudzha”, a declarat el la o reuniune a diplomaților ucraineni, referindu-se la un oraș rusesc pe care trupele ucrainene l-au ocupat.

Ideea sa este că temerile Occidentului că Rusia ar putea interpreta utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune americane sau britanice pe teritoriul său drept o amenințare convențională demnă de un răspuns nuclear - doctrina nucleară rusă permite acest lucru - sunt acum mai îndepărtate ca niciodată, având în vedere lipsa unui răspuns militar coerent la prima sa ocupație străină de la cel de-al Doilea Război Mondial.

„Strategia actuală a NATO de a ajuta Ucraina este o strategie de înfrângere. Este doar o strategie pentru perpetuarea războiului și pentru a permite Rusiei să ne aștepte pe toți”, a spus Ryan. „Avem nevoie de o reevaluare fundamentală”.

Fostul diplomat rus Bondarev susține că propria reacție a lui Putin servește drept dovadă suplimentară că Occidentul trebuie să formuleze un răspuns mai robust la agresiunea lui Putin.

„La un moment dat unii occidentali spuneau că nu ar trebui să-l încolțim pe Putin pentru că va deveni un șobolan încolțit și va riposta cu toată puterea”, a declarat el pentru CNN. „Acum vedem că atunci când i se prezintă cu adevărat o criză, el nu este un șobolan încolțit, este doar un impostor.

„Și de aceea nu ar trebui să ne temem de el atât de mult”.

Distribuie Distribuie Comentarii