Vladimir Putin face tot ce-i stă în putință pentru a atinge două obiective imediate menite să distragă atenția lumii de la dificultățile cu care se confruntă în războiul din Ucraina. Scopul Occidentului este să-l oprească pe liderul de la Kremlin, comentează CNN.

În primul rând, Putin încearcă să abată atenția rușilor de la ceea ce este orbitor de evident, și anume că pierde foarte mult pe câmpul de luptă și nu reușește să atingă nici măcar obiectivele mult reduse ale invaziei sale din Ucraina. În al doilea rând, și simultan, liderul de la Kremlin trage cu disperare de timp în speranța că începutul iernii va slăbi voința europenilor și energiile puterilor occidentale care au mărunțit complexul său militaro-industrial și au distrus puterea armată a Rusiei.

Ambele părți, atât Rusia, cât și Ucraina, fac tot posibilul pentru a întoarce situația într-un mod clar în favoarea lor înainte de sosirea iernii, care ar putea decide în cele din urmă cine va câștiga cele mai titanice ciocniri militare din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Preocupările energetice ale Europei

În primul rând, există Occidentul și disponibilitatea sa de a continua să ofere ajutoare pentru Ucraina, a cărei armată s-a dovedit a fi destul de eficientă în această bătălie de tipul celei dintre David și Goliat.

Această capacitate a Occidentului depinde de o serie de variabile - de la disponibilitatea unor surse critice de energie și accesibile pentru iarna care urmează până la starea de spirit a populațiilor într-o gamă largă de națiuni cu priorități adesea conflictuale.

Vinerea trecută, la Bruxelles, statele membre UE au căzut de acord asupra unei foi de parcurs pentru a ține sub control prețurile la energie, care au crescut în urma embargourilor impuse asupra importurilor rusești și capriciului Kremlinului de a reduce livrările de gaze naturale.

Foaia de parcurs prevede limite de preţ pe platformele de tranzacţionare a derivativelor, formarea unui nou indice de referinţă pentru a reflecta tranzacţiile cu gaze naturale lichefiate şi stabilirea unui mecanism de corecţie a preţurilor de tranzacţionare a gazelor în caz de nevoie. În plus, UE le permite companiilor să creeze un cartel pentru a cumpăra gaze de pe piața internațională.

Cu toate că Emmanuel Macron a părăsit summitul euforic, considerându-l drept un moment de „menținere a unității europene”, președintele francez a transmis în același timp Comisiei Europene că este însărcinată cu un „mandat clar” pentru găsirea unor soluții, între care un mecanism de limitare a gazelor.

Și totuși, diviziunile persistă, cea mai mare economie a Europei, Germania, fiind sceptică cu privire la plafonarea prețurilor la gaze. Acum miniștrii Energiei din statele membre UE trebuie să vină cu propuneri care ar putea fi acceptate de o Germanie îngrijorată de faptul că plafonarea ar putea reorienta producătorii de gaze spre alte piețe.

Prietenii utili ai lui Putin din Europa

Toate aceste diviziuni sunt pe placul lui Putin. Ori, din punctul de vedere al Kremlinului, adâncirea diviziunilor în Europa ar putea fi esențială pentru un succes al Rusiei.

Germania și Franța au deja diferende asupra mai multor chestiuni. Într-un efort de a le aplana, Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au programat pentru miercuri o videoconferință.

Italia stârnește la rândul ei preocupări după instalarea Guvernului Meloni. Dacă Giorgia Meloni a dat asigurări că nu vrea întoarcerea Italiei la fascism și rămâne alături de NATO în susținerea Ucrainei atacate de Rusia, unul dintre partenerii coaliției sale guvernamentale și-a exprimat „aprecierea profundă” față de Putin.

Silvio Berlusconi, cu patru mandate de prim-ministru al Italiei, a fost înregistrat lăudându-și prietenia cu Vladimir Putin, de la care ar fi primit 20 de sticle de vodcă și o „scrisoare foarte dulce” cu ocazia zilei sale de naștere.

Celălalt membru de frunte al coaliției guvernamentale din Italia, Matteo Salvini, numit sâmbătă în postul de viceprim-ministru, a declarat în timpul campaniei: „Nu aș vrea ca sancțiunile (împotriva Rusiei, n. red.) să dăuneze mai mult celor care le impun decât celor care sunt loviți de ele”.

În același timp, Polonia și Ungaria, suflete pereche de multă vreme împotriva politicilor liberale ale UE, se poziționează total diferit pe subiectul agresiunii militare ruse din Ucraina. Polonia s-a manifestat profund ofensată de sentimentele pro-Putin ale liderului populist al Ungariei, Viktor Orban.

Limitele „cecului în alb” al SUA

Forțe similare par să acționeze la Washington, unde liderul republicanilor din Camera Reprezentanților, Kevin McCarthy, care ar urma să devină președintele acestui for legislativ dacă republicanii vor obține majoritatea în alegerile programate pentru luna viitoare, i-a declarat unui jurnalist că americanii ar putea să nu acorde în continuare un cec alb pentru Ucraina dacă vor resimți din plin recesiunea. „Pur și simplu nu o vor face”, a insistat el.

Între timp, un grup progresist influent în Congresul SUA i-a cerut președintelui Joe Biden să înceapă discuții cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina în pofida faptului că soldații lui Putin încă ocupă zone vaste din țara vecină.

În aceste condiții, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, l-a contactat pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba pentru a-i reafirma suportul Washingtonului față de Kiev.

De altfel, în timp ce SUA au oferit ajutoare de peste 60 de miliarde de dolari de la preluarea mandatului de Biden, doar republicanii au votat împotriva celui mai recent pachet de sprijin acordat Ucrainei.

Pe scurt, Putin este motivat să prelungească cât mai mult posibil războiul sperând că multe dintre aceste forțe din Occident vor obosi și vor lăsa Ucraina. O iarnă lungă și rece în Europa, continuarea inflației și creșterea ratelor dobânzilor, care duc la o recesiune pe ambele părți ale Atlanticului, i-ar putea presa tot mai tare pe liderii de stat din Occident pentru a reduce sprijinul financiar și militar pentru Ucraina.

Ori acest sprijin a stat la baza succeselor remarcabile obținute de ucraineni în fața unei armate ruse slăbite, slab aprovizionate și prost pregătite.

În același timp, Occidentul crește presiunile asupra Rusiei. Joia trecută, Departamentul de Stat a publicat un raport detaliat cu privire la impactul sancțiunilor asupra complexului militaro-industrial al Rusiei, care este pur și simplu sugrumat.

Rusia aproape că nu mai produce rachete hipersonice „din cauza lipsei semiconductorilor necesari”, se arată în raport. Avioanele sunt sacrificate pentru piese de schimb, fabricile producătoare de sisteme antiaeriene s-au închis și „Rusia a revenit la stocurile de apărare din epoca sovietică” pentru a se reaproviziona. Era sovietică s-a încheiat cu mai bine de 30 de ani în urmă.

Cu o zi înainte de publicarea acestui raport, SUA au anunțat confiscarea tuturor proprietăților deținute de brokerul de mărfuri Iuri Orehov și agențiile sale sub acuzația că achiziționează în mod ilegal tehnologii avansate americane, inclusiv semiconductori și microprocesoare, pentru „utilizatori finali din Rusia”.

Toate aceste acțiuni indică o disperare din ce în ce mai mare a Rusiei de a face rost de componente vitale pentru producția sa de armament de înaltă tehnologie, blocată de sancțiunile și embargourile impuse de occidentali din cauza agresiunii militare din Ucraina.

Amenințarea rusă crește

Această presiune din partea Occidentului asupra Rusiei poate produce în sfârșit rezultate reale. Legea marțială anunțată de Putin în teritoriile ucrainene ocupate doar parțial de armata rusă, atacurile asupra țintelor civile din interiorul Ucrainei și numirea unui nou comandant pentru operațiunile militare din țara vecină, generalul Serghei Surovikin, poreclit „Generalul Armaghedon” de către colegi... Toate acestea sugerează o frustrare tot mai mare la granița cu teama că poporul rus ar putea să înceapă să observe ceea ce este evident de mult timp, și anume că Putin pierde pe toate fronturile. Din acest motiv este atât de esențial ca Ucraina și susținătorii săi occidentali să continue cu tenacitate în respingerea agresiunii ruse.

Surovikin a apărut săptămâna trecută la televiziunea rusă pentru a sugera noul obiectiv al Kremlinului, și anume readucerea Ucrainei pe orbita Rusiei și îndepărtarea ei de UE și NATO. „Vrem doar un singur lucru, ca Ucraina să fie independentă de Occident și de NATO și să fie prietenoasă cu statul rus”, a spus „Generalul Armaghedon”.

Totuși, rămân persoane dure precum Pavel Gubarev, liderul marionetă al Rusiei în regiunea Donețk, care și-a exprimat intenția reală față de ucraineni. „Nu venim să vă ucidem, ci să vă convingem. Dar dacă nu vreți să fiți convinși, vă vom ucide. Vom ucide cât trebuie: 1 milion, 5 milioane sau vă exterminăm pe toți”, a amenințat el.

Aceasta ar trebui să fie adevărata teamă a oricărui occidental încă pregătit să sprijine sută la sută Ucraina și poporul ei, conchide CNN.