După ce președintele Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul la începutul lunii august, armata chineză a organizat unele dintre cele mai mari exerciții militare ale sale, desfășurate vreodată în jurul insulei.

Avioanele de război chineze au răscolit spațiul aerian de deasupra strâmtorii Taiwan, iar Armata Populară de Eliberare (APE) a tras chiar și rachete peste Taiwan, insula guvernată democratic pe care Partidul Comunist Chinez o pretinde drept teritoriu suveran, deși nu a controlat-o niciodată. Acele exerciții militare chineze au stabilit ceea ce unii analiști și oficiali se temeau că ar putea fi o „nouă normalitate” peste strâmtoare : o prezență permanentă a APE, mai aproape de Taiwan”.

Între timp, oficialii americani au promis că Washingtonul își va menține linia politică de până acum și că tacticile de intimidare ale Chinei vor fi contracarate.

Duminică, Marina SUA a trimis două crucișătoare purtătoare de rachete ghidate, prin strâmtoare, pe care China o revendică acum drept „apele sale interioare”. SUA și alții susțin în continuare că strâmtoarea constituie o zonă de ape internaționale, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării.

A fost prima dată în ultimii patru ani când Marina SUA trimitea două crucișătoare prin strâmtoare, a spus Collin Koh, cercetător la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore, care ține o bază de date despre tranzitarea acesteia.

„A trimite două nave în loc de una, cum se întâmpla în mod obișnuit pentru a face această misiune este cu siguranță un semnal „mai mare” de protest împotriva exercițiilor militare recente ale Beijingului în jurul Taiwanului, în urma vizitei lui Pelosi, dar și un răspuns la încercarea Beijingului de a submina statutul legal al acestei căi navigabile și a libertății de exercitare a drepturilor de navigație prin zonă, pe termen lung”, a spus Koh.

Că navele de război americane au tranzitat strâmtoarea duminică nu a fost o surpriză. Au făcut zeci de astfel de călătorii în ultimii ani, iar oficialii americani au spus că tranzitul lor va continua.

Ceea ce a fost surprinzător pentru analiști a fost răspunsul Beijingului sau mai exact lipsa oricărui gest de răspuns.

Comandamentul Teatrului de Est al armatei chineze a declarat că a monitorizat cele două nave, că a menținut o alertă maximă și că este „gata să contracareze orice provocare”.

Chiar și tabloidul de stat Global Times, cunoscut pentru editorialele sale adesea militariste și ferm naționaliste, a spus că prezența celor două crucișătoare nu vine cu „nicio amenințare reală pentru securitatea Chinei”.

Tranzitările anterioare au provocat un răspuns mai puternic.

După ce distrugătorul USS Benfold a trecut prin strâmtoare în iulie, colonelul Shi Yi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Teatrului de Est al APE, a descris SUA drept „distrugatorul păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan”, în timp ce la începutul acestei luni, ambasadorul chinez la Washington, Qin Gang, a cerut SUA să oprească tranzitările navelor lor militare, spunând că intensifică tensiunile și încurajează „forțele separatiste de independență a Taiwanului”.

„Dacă există vreo mișcare care dăunează integrității teritoriale și suveranității Chinei, China va răspunde”, a spus Qin reporterilor de la Washington, ca răspuns la o întrebare privind posibilele tranzitări viitoare.

Analistul Koh a remarcat duminică declarațiile relativ blânde ale Beijingului.

„De ce chinezii nu au continuat cu același ton, având în vedere opoziția lor puternică anterioară față de intenția declarată a Washingtonului de a continua astfel de manevre navale?” spuse el, oferind trei posibili factori.

În primul rând, Beijingul s-ar putea să se ferească de un „răspuns internațional”, deoarece orice încercare de a restricționa navigația US Navy prin strâmtoare ar putea fi văzută ca amenințănd drepturile navelor altor națiuni de a folosi respectiva calea navigabilă.

În al doilea rând, după vizita lui Pelosi în Taiwan, Beijingul a suspendat canalele-cheie de comunicații militare cu Washingtonul, crescând riscul unor neînțelegeri în timpul oricărei interacțiuni între Marina APE și cea a SUA.

În al treilea rând, există alte domenii în care Washingtonul și Beijingul cooperează, iar China s-ar putea să nu dorească să le tensioneze, a spus Koh.

„Nu are sens să provoci tensiuni și mai mari care pot escalada într-o ciocnire”, a spus el.

Carl Schuster, fost director de operațiuni la Centrul Comun de Informații al Comandamentului Pacific al SUA din Hawaii, sugerează o a patra posibilitate.

„Cred că (liderul chinez Xi Jinping) va evita orice acțiune care ar putea întări șansele republicanilor și ale unor șoimi chinezi la viitoarele alegeri. El nu vrea o Cameră și un Senat care ar putea adopta o legislație care să susțină mai puternic Taiwanul sau care limitează investițiile și influența chineză în SUA”, a spus Schuster.

Între timp, a spus el, utilizarea a două crucișătoare în cele mai recente manevre de traversare a zonei ar putea fi văzută nu atât ca o declarație, ci ca o planificare militară rezonabilă.

„Având în vedere amenințările Chinei și recentele trageri cu rachete în apele internaționale... pare prudent ca două nave de război să tranziteze acele ape împreună”, a spus Schuster.

Și așteaptă-te ca Marina SUA să continue aceste curse regulate prin strâmtoare, a spus el.

„În conformitate cu dreptul internațional, este vorba despre ape internaționale și, prin urmare, nu există nicio dispută oficială cu privire la statutul acesteia”, a spus el.

„Tranzitarea strâmtorii de Marina SUA a fost o declarație de poziție tăcută și eficientă”.