Din acest val de migranţi ar face parte cei care au avut nevoie de un timp mai lung pentru a se pregăti să plece din ţară, cum ar fi oameni de afaceri sau familii care au dorit să îşi lase copii să termine anul şcolar.

Un exemplu este şi Vladimir, al cărui nume de familie nu a fost făcut public din cauza sensibilităţii subiectului, şi care a comentat acest fenomen.

Vladimir a avut nevoie de mai multe luni pentru pregătirea actelor şi pentru a-şi pune afacerile în ordine, pentru a se muta în Franţa.

Procesul de aplicare pentru vize, care în trecut era relativ simplu, acum a devenit complex, dar bărbatul în vârstă de 37 de ani are încredere că va merita să îşi scoată familia şi angajaţii din Rusia.

”Pe de o parte, este confortabil să trăieşti în ţara în care te-ai născut. Dar, pe de altă parte, este vorba despre siguranţa familiei tale”, a spus Vladimir pentru CNBC, printr-un apel video de la biroul său din Moscova.

Pentru Vladimir, decizia de a părăsi ţara pe care a numit-o acasă toată viaţa ”nu a fost luată într-o singură zi”.

Sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, el a urmărit de-a lungul mai multor ani ceea ce el a numit ”erodarea politicii şi a libertăţii” în Rusia. Dar invadarea Ucrainei de către Kremlin a fost ultima picătură.

”Cred că, într-un an sau doi, totul va fi făarte rău”, a spus el despre ţara sa.

Ambasada Rusiei la Londra şi Ministerul de Externe al Rusiei nu au răspuns imediat solicitării de comentarii a CNBC.

Un ”prim val” de artişti, jurnalişti şi alţii care s-au opus în mod deschis regimului lui Putin au simţit că trebuie să părăsească ţara imediat sau că riscă persecuţia politică pentru încălcarea restricţiei Kremlinului asupra disidenţei publice.

”Mulţi oameni au primit notificări care spuneau că sunt trădători”, a spus Jeanne Batalova, analist senior de politici la Institutul pentru Politica Migraţiei, remarcând reacţia suferită de unii ruşi – chiar şi de la vecini.

Dar, pe măsură ce războiul continuă, mai mulţi ruşi decid să îşi împacheteze lucrurile şi să plece.

”Modul în care funcţionează migraţia este că, odată ce fluxul începe şi oamenii încep să afle cum să facă lucrurile – să obţină un apartament, să solicite azil, să îşi găsească un loc de muncă sau să înceapă o afacere – acest lucru îi determină pe mai mulţi oameni să plece. Devine un ciclu de auto-împlinire”, a spus Batalova.

Nu există date concrete cu privire la numărul de ruşi care au părăsit ţara de la începutul războiului. Cu toate acestea, un economist rus a estimat totalul la 200.000 de la mijlocul lunii martie. Această cifră este probabil mult mai mare acum, consideră Batalova, deoarece zeci de mii de ruşi s-au mutat în Turcia, Georgia, Armenia, Israel, statele baltice şi nu numai.

”Dacă te uiţi la diferitele destinaţii în care au plecat oamenii, aceste cifre sună adevărate”, a spus ea.

Aceste cifre nu iau în calcul marea diasporă din străinătate a Rusiei, mare parte din acestea fiind în Asia de Sud-Est, ruşi care au ales să nu se întoarcă acasă după invazie.

Batalova estimează această cifră la aproximativ 100.000.

Unii fondatori de startupuri, precum Vladimir, care conduce un serviciu de software pentru restaurante, au decis să-şi mute afacerile şi personalul în străinătate, alegând ţări cu acces la capital, cum ar fi Franţa, Regatul Unit, Spania şi Cipru.

Vladimir îşi mută soţia şi copilul de vârstă şcolară, precum şi echipa sa de patru persoane şi familiile acestora, la Paris. Ei se alătură astfel mai multor lucrători mobili independenţi din domeniul tehnologiei din Rusia, care au ajuns deja în ţări cu vize reduse, inclusiv Indonezia, Thailanda şi Turcia.

Apoi, există un al treilea grup de lucrători din domeniul tehnologiei de la companiile IT mai mari din Rusia, care pleacă mai mult din obligaţie decât din alegere.

Mihail Mihinski, fondatorul Relocode, o companie care ajută companiile din tehnologie să se relocalizeze, a spus că aceşti oameni s-au confruntat cu o situaţie deosebit de dificilă. Mulţi au primit ultimatumuri de la clienţi din străinătate, care încetează să mai facă afaceri cu Rusia. Pentru ei, este o confruntare între costurile scăzute din Bulgaria, influenţa Rusiei în Serbia şi beneficiile fiscale din Armenia, potrivit lui Mihinski.

”Majoritatea dintre ei nu doresc neapărat să părăsească Rusia, unde se află casa lor. „Dar, pe de altă parte, au clienţii lor care îşi cumpără produsele şi serviciile IT externalizate, care le-au cerut să plece. Mulţi au primit scrisori de la clienţi care spuneau că îşi vor rezilia contractele dacă nu părăsesc Rusia”, a explicat acesta.

Sectorul tehnologic este una dintre numeroasele industrii de servicii profesionale care au cunoscut un exod de talente din oraşele mai mari ale Rusiei, deoarece oamenii resping războiul şi condiţiile de afaceri înrăutăţite.

Scott Antel, un avocat internaţional în domeniul ospitalităţii şi francizei care a petrecut aproape două decenii lucrând la Moscova, a ajutat până acum anul acesta cinci prieteni să se mute din Rusia în Dubai, în mai multe cazuri achiziţionând proprietăţi pentru ei.

”Asistăm la un exod masiv de creiere”, a spus Antel, ai cărui prieteni plecaţi se încadrează în profesiile juridice şi de consultanţă, precum şi în ospitalitate şi imobiliare. Perturbarea pentru oamenii talentaţi este enormă şi va fi şi mai mare. Mulţi dintre ei simt că şi-au pierdut ţara. În mod realist, se va schimba acest lucru în câţiva ani? Nu!”, a spus el.

Şi nu sunt doar profesioniştii care caută stabilitatea pieţelor de peste mări precum Dubai. După ce a rămas neutru din punct de vedere politic pe fondul sancţiunilor internaţionale, emiratul a devenit o destinaţie de alegere şi pentru cei super bogaţi din Rusia, mulţi mutându-şi averile pe piaţa de lux din Dubai. Într-adevăr, aproximativ 15.000 de milionari sunt aşteptaţi să părăsească Rusia în acest an, potrivit unui raport din iunie al cetăţenilor din Londra.

Al doilea exod în curs vine pe fondul unor informaţii conform cărora unii dintre primii emigraţi ai Rusiei s-au întors acasă, atât din cauza legăturilor de familie, cât şi din cauza dificultăţilor ca urmare a restricţiilor de călătorie şi a sancţiunilor bancare. Cu toate acestea, Batalova a spus că se aşteaptă ca astfel de întoarceri să fie de scurtă durată.