CLUBUL select al PLAGIATORILOR: Avocata lui Victor Ponta, suspectă de plagierea tezei de doctorat. Loredana Radu a fost coordonată de Gabriel Oprea, suspect și el de plagiat
Avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu, este suspecta ca si-a plagiat teza de doctorat sustinuta in anul 2010 la Academia Nationala de Informatii (ANI) „Mihai Viteazu”, institutie aflata in subordinea Serviciului Roman de Informatii (SRI). Lucrarea acesteia a fost coordonata de catre profesorul universitar Gabriel Oprea, el insusi suspect ca si-a plagiat doctoratul sustinut in anul 2001. Si premierul Victor Ponta, cel pe care il reprezinta in dosarul in care este anchetat de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA), a fost acuzat in anul 2012 ca si-a realizat lucrarea de doctorat prin copierea unor pagini intregi din alte lucrari.
**Loredana Radu nu se remarca doar prin plagiatul care o leaga de Gabriel Oprea si Victor Ponta, ambii suspecti de plagiat. Radu a fost si reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, infiintata de fostul sot al Elenei Udrea, Dorin Cocos. Tot avocata Radu este cea care s-a ocupat de iregistrarea USL la tribunal.
**O alta lucrare de doctorat coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea, suspecta a fi plagiata, este cea a lui Neculai Ontanu, primar al Sectorului 2 si secretar general al UNPR, subiect prezentat in exclusivitate de Hotnews in data de 11 august.
Avocata Loredana Radu a intrat in atentia opiniei publice la inceputul lunii iunie, cand a devenit reprezentanta legala a lui Victor Ponta. DNA i-a deschis premierului un dosar de urmarire penala care viza prejudicierea complexurilor energetice Turceni si Rovinari. Ponta este acuzat de fals in inscrisuri sub semnatura privată (17 infractiuni), complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spalare de bani.
Tot atunci presa a scris ca Radu este fie nepoata lui Gabriel Oprea, fie o apropiata a acestuia. Legaturile Loredanei Radu cu Gabriel Oprea dateaza de la inceputul anilor 2000 si sunt in mod cert unele stranse, chiar daca presupusa relatie de rudenie nu ne-a fost confirmata de nicio sursa din anturajul celor doi.
Gabriel Oprea l-a copiat in teza de doctorat si pe Nicolae Iorga. Cum a reusit
Loredana Radu se afla la acea vreme in anturajul familiei Elena Udrea – Dorin Cosos, fiind chiar reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, dupa cum rezulta din mai multe imputerniciri avocatiale depuse la instante in procesele cu primaria capitalei. DAlli Exim cea care a detinut pentru circa zece ani contractul de administrare a parcarilor din Bucuresti.
Legaturile dintre Gabriel Oprea si cuplul Udrea – Cocos sunt de notorietate. In 2000, Gabriel Oprea a infiintat impreuna cu Dorin Cocos si Florin Cristu (sotul lui Irinel Cristu, fosta membra in Consiliul Municipal Bucuresti din partea PDL si sponsor PDL) firma Trei Cososi – Complex International SRL.
In februarie 2001, dupa ce a fost numit presedinte cu rang de secretar de stat al Rezervelor Statului, Oprea i-a vandut actiunile sale lui Dorin Cocos. Ulterior, in firma au intrat interpusii cupului de afaceristi Alexandru Bittner – Adrian Petrache, iar numele firmei a fost implicat in diverse preluari suspecte de terenuri de la stat, pentru sume derizorii, desi obiectul principal de activitate al firmei era „restaurantele”.
Presa a mai scris ca printre clienții ei s-a aflat o perioadă de timp Nicolae Dumitru – NIRO în celebrul dosar Microsoft, om de afaceri care are legatura atat cu premierul Victor Ponta cat si cu fostul cuplu Udrea - Cocos.
In campania electorala din 2004, candidatul Traian Basescu spunea despre Gabriel Oprea ca este „seful mafiei personale a lui Adrian Nastase, din care fac parte Alexandru Bittner si Adrian Petrache”.
Relatiile dintre Loredana Radu, Gabriel Oprea si Victor Ponta par solide, daca luam in calcul faptul ca in august 2012 avocata a reprezentat la Tribunalul Bucuresti Partidul Social Democrat, condus de Victor Ponta, si Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR), condusa de Gabriel Oprea, acolo unde a inregistrat Alianta de Centru Stanga. Aceasta alianta politica a fost integrata in septembrie 2012 in Uniunea Social Liberala (USL), de inregistrarea la tribunal ocupandu-se tot Loredana Radu (Cabinetul sau de avocatura s-a ocupat si de contestatiile depuse la BEC in 2012).
2010 a fost un an foarte bun pentru Loredana Radu. Aceasta a devenit nu doar doctor in stiinte militare si informatii la Academia Nationala de Informatii a SRI, ci si locotenent colonel in rezerva in Ministerul Apararii Nationale. De ambele reusite este responsabil Gabriel Oprea. Pentru prima, din postura de profesor universitar, coordonator de doctorate, pentru cea de-a doua, din pozitia de ministru al Apararii Nationale. Si sotul Loredanei Radu, Vasile Dragos Radu, a fost avansat de Oprea, insa doar la gradul de maior in rezerva.
Lucrarea de doctorat a avocatei lui Victor Ponta are un titlu extrem de complex, „Criminalitatea transfrontaliera in epoca globalizarii – factor de risc la adresa securitatii europene si nationale. Combaterea criminalitatii transfrontaliere” si se intinde pe 359 de pagini cu tot cu bibliografie. Cea mai mare parte a acesteia este plagiata din surse diverse: carti, cursuri universitare, articole sau pagini de internet.
Analiza tezei de doctorat arata ca incepand cu pagina 18 si pana la pagina 35, Loredana Radu copiaza fara sa utilizeze ghilimele sau note de subsol dintr-un studiu realizat de o echipa de 18 cercetatori de la Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate a Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”, condusa de generalul prof. univ. dr. Mircea Muresan.
Studiul a fost realizat in cadrul unui proiect cu finantare externa, intitulat „Securitatea sistemelor si actiunilor militare si civilmilitare in gestionarea crizelor si confliectelor armate”. La fel ca si coordonatorul sau de doctorat, Loredana Radu copiaza ad litteram si in bloc pagini intregi fara sa respecte normele internationale privind citarea in lumea academica.
Tot fara ghilimele si note de subsol este copiat si continutul de la pagina 35 pana la pagina 37, de aceasta data dintr-un articol semnat de comisarul-sef Dan Silviu Bardas, din cadrul Ministerului de Interne, intitulat „Riscuri, amenintari si vulnerabilitai transfrontaliere, publicat in revista intitulata Buletinul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”, numarul 4 din 2009.
Insa si comisarul-sef Dan Silviu Bardas a plagiat portiuni consistente din textul sau din brosura „Terorismul contemporan – factor de risc la adresa securitatii si apararii nationale, in conditiile statutului Romaniei de membru NATO”, scrisa de generalul de brigada (r) dr. Gheorghe Vaduva si publicata in 2005 la editura Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”.
Buletinul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I” este o publicatie stiintifica de importanta nationala de categoria „B”, recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii din Invatamantul Superior (CNCSIS). Pentru a obtine incadrarea in categoria “B”, printre conditiile impuse de CNCSIS pentru acordarea acestei incadrari fiind si respectarea normelor academice internatioanale de citare, dar si respectarea conditiilor de etica academica, care exclud in mod clar plagiatul.
De ce a preferat Loredana Radu sa copieze din articolul comisarului-sef Bardas si nu direct din cartea generalului (r) Vaduva? O explicatie poate fi data prin faptul ca textul lui Bardas se gasea in format electronic pe internet, pe cand cartea lui Vaduva, nu. Generalul (r) Vaduva nu a putut fi contactat pentru a i se cere un punct de vedere.
Tot din numarul 4 pe 2009 al Buletinului Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”, Loredana Radu plagiaza un alt articol, intitulat „Justitia si afacerile interne in spatiul administrativ al UE”, semnat de colonelul prof. univ. dr. Constantin Iordache de la Universitatea Nationale de Aparare „Carol I”. Continutul copiat fara citarea sursei sau indicarea acesteia se afla la paginile 173 – 181 din teza de doctorat a lui Radu.
De la pagina 49 si pana la pagina 61, Loredana Radu copiaza o carte postata pe site-ul a lui Andrei Vocila, intitulata „Globalizarea si securitatea”, fara a utiliza ghilimele si fara a mentiona autorul lucrarii. Cum pe pagina de internet nu este publicat numele autorului, editura unde a fost publicata sau anul, l-am contactat pe Andrei Vocila pentru a-i cere aceste informatii, insa pana la ora publicarii textului acesta nu a raspuns.
Plagiatul continua si in paginile 63 – 67, de aceasta data continutul fiind preluat din cursul „Combaterea crimei organizate - evolutie, tipologii, legislatie, particularitati”, semnat de chestorul de politie Damian Miclea, profesor universitar si coordonator de doctorate la Academia de Politie, si publicat in anul 2004 la Editura Ministerului Administratiei si Internelor din Bucuresti. Damian Miclea nu a putut fi contactat pentru a-si explima un punct de vedere.
Un autor din care Loredana Radu copiaza fara a respecta normele internationale de citare este colonelul Petru Albu, fostul sef al Directiei Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI) intre 2007 si 2009, directie mult mai cunoscuta sub numele de „Doi si un sfert”, dar si fostul sef al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Corupției (DCCOA) intre 1999 si 2001, demis in urma unei anchete privind disparitia unei mari cantitati de droguri din depozitele politiei.
Avocata lui Victor Ponta a plagiat zeci de pagini din lucrarea „Crima organizata in perioada de tranzitie, o aomenintare majora la adresa securitatii internationale”, publicata de Petru Albu in 2007 la Editura Ministerului Internelor si Reformei Administrative din Bucuresti.
Astfel, continutul paginii 62, dar si a subcapitolului intitulat „Traficul ilicit de droguri – una din principalele forme de manifestare a criminalitatii transfrontaliere”, aflat la paginile 71 – 87, a subcapitolului intitulat „Migratia ilegala – o noua forma de manifestare a criminalitatii transfrontaliere”, aflat la paginile 88 – 97, dar si cel de la paginile 235 – 246 sunt copiate fara a fi folosite ghilimele o singura data. Loredana Radu pune note de subsol doar la unele paragrafe in care il indica pe Petru Albu drept autor, insa demersul ei este unul lipsit de onestitate, din moment ce face trimitere spre autor fara a folosi ghilimele, semnele universale care indica preluarea ad litteram de continut. Nici comisarul-sef Albu nu a putut fi contactat.
Subcapitolul cuprins intre paginile 98 si 112, intitulat „Traficul de persoane – un nou gen de sclavie al (sic!) secolului XXI creat de crima organizata” este copiat cuvant cu cuvant din lucrarea „Traficul de fiinte umane. Infractor. Victima. Infractiune”, coordonata de profesorii universitari Gheorghita Mateut si Tiberiu Rudica, publicata in 2005 de Asociaţia Alternative Sociale, Iasi.
Gheorghita Mateut ne-a declarat ca o astfel de situatie este inadmisibila: „Este nelegal. Este un furt, pana la urma, si e cu atat mai grav cu cat se intampla in cazul unei lucrari de doctorat. Doctoratul presupune cercetare stiintifica si presupune ca rezultatul sa aduca un plus de cunoastere. In acest caz trebuie sesizata conducerea universitatii unde s-a sustinut teza si trebuie revazuta acordarea titlului”.
Subcapitolul intitulat „Astecte generale” (paginile 169 – 173) din capitolul IV al tezei de doctorat a Loredanei Radu este luat dintr-un articol intitulat „Politica Uniunii Europene in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne”, publicat de procuroarea Mariana Didina Mihai in cadrul revistei Colocviu Strategic, suplimentul lunar al revistei Impact strategic, editata de Centrul de Studii Startegice de Aparare si Securitate din cadrul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”. Paginile sunt preluate fara indicarea sursei si fara utilizarea ghilimelelor.
Alte zeci de pagini sunt preluate in bloc din cartea „Cooperarea internationala judiciara si politieneasca” semnata de Cristian Eduard Stefan, Ligia Teodora Pintilie, publicata la editura Sitech din Craiova in anul 2007. Astfel, de la pagina 237 la 287 si de la 291 la 310 intreg continutul este plagiat din Stefan si Pintilie. Nici in aceste zeci de pagini sursa nu este citata corespunzator, prin utilizarea ghilimelelor si prin trimitere catre autor, an si pagina de unde s-a facut preluarea.
Profesorul universitar dr. Dorin Isoc, initiatorul unui proiect de devoalare a tezelor de doctorat plagiate, www.plagiate.ro, a explicat situatiile in care se considera existenta unui plagiat:
„In esenţă, plagiatul reprezintă fapta prin care cititorul este indus în eroare cu privire la autorul autentic al operei care i se prezintă prin publicare. Forma de manifestare a plagiatului este o operă sau părţi ale acesteia despre care cititorul nu poate decide cine este autorul şi este lăsat să creadă că cel care se întitulează autor este cel care a creat opera. Pentru evitarea plagiatului prin preluare (prin citare, rezumare sau parafrazare) este necesar ca în mod explicit să se identifice volumul preluării, prin ghilimele sau alte forme specifice, şi să se facă atribuirea adică să se indice în mod explicit cine este autorul şi care este opera din care s-a efectuat preluarea.
Ca analiză:
a) Dacă „se preiau pagini întregi fără a se folosi ghilimele şi fără să se facă trimitere către autor” plagiatul este argumentat prin lipsa delimitării volumului preluării.
b) Dacă „se preiau paragrafe ad litteram fără a fi folosite ghilimele, dar la final se pune nota de subsol. Precizez că aceste paragrafe nu sunt însoţite şi de o analiză critică” plagiatul este argumentat în mod multiplu. Cum delimitarea explicită a preluării reprezintă o condiţie esenţială pentru identificarea contribuţiei reale a oricărui autor, absenţa delimitării nu este o simplă scăpare ci în contextul preluării dintr-o anumită operă, a unui anumit autor, a unui anumit volum, se prezumă o intenţie bine motivată. Chiar dacă se fac preluării Legea dreptului de autor precizează că volumul preluării este cât se poate de redus şi textul preluat trebuie tratat în mod explicit de cel care face preluarea.
c) Dacă „se preiau pagini întregi fără a se folosi ghilimele, însă din loc în loc, anumite paragrafe au trimitere prin nota de subsol către autor” se constată că: c1) plagiatul apare fiindcă se preiau pagini adică volume semnificative din opera autentică; c2) fiecare preluare, fiecare paragraf preluat este o contribuţie a autorului operei autentice. Cel care preia trebuie să semnaleze cititorului ce a preluat (volumul, paragraful, textul cuprins între ghilimele) şi de la cine a preluat. Precizarea întâmplătoare a numelui autorului autentic sau cuprinderea numelui acestuia într-o listă de bibliografie nu este suficientă pentru a identifica în mod explicit contribuţia fiecăruia dintre autori.
Avocata Loredana Radu a refuzat orice dialog, inchizand telefonul imediat dupa ce ne-am prezentat si inainte de a-i spune de ce o cautam, spunand sec: „La revedere. O zi buna!”. Nici vicepremierul, ministrul de Interne, presedintele UNPR, generalul, profesorul universitar si coordonatorul de doctorate Gabriel Oprea nu a raspuns solicitarii scrise trimise Biroului de Presa al Ministerului de Interne.
Loredana Radu risca sa fie acuzata de fals in acte publice avand in vedere ca in 2009, regulamentele Academiei Nationale de Informatii prevedeau semnarea unei declaratii pe proprie raspundere privind originalitatea tezei. O astfel de declaratie se face sub incidenta Codul Penal care prevede falsul in acte publice. Cu toate acestea, in acest caz nu este clar cine ar trebui sa se sesizeze din punct de vedere penal.
Profesorul universitar dr. Cristian Troncota, primul decan si primul sef al Scolii Doctorale a Academiei Nationale de Informatii, ne-a declarat ca inca din 2007, anul infiintarii ANI, au fost introduse declaratiile pe proprie raspundere prin care doctoranzii isi asumau responsabilitatea fata de respectarea standardelor de calitate si etica profesionala si originalitatea continutului tezelor de doctorat. "Nu ne valida Ministerul Educatiei daca nu am fi avut un astfel de regulament care sa prevada aceste declaratii. Cand se depunea teza la secretariatul scolii doctorale, era insotita si de aceasta declaratie. Este vorba despre responsabilitatea penala individuala a doctorandului intr-un astfel de caz pentru ca e vorba despre fals in acte publice", ne-a mai declarat Cristian Troncota.
Profesorul universitar Constantin Onisor, seful Scolii Doctorale a Academiei Nationale de Informatii, ne-a transmis printr-un mesaj ca se afla in strainatate si ca revine dupa data de 10 septembrie. Acum doua saptamani, in cazul suspiciunilor de plagiat din teza lui Neculai Ontanu, profesorul Onisor ne-a declarat: "O lucrare trebuie atent studiata dupa o seama de criterii pentru a se vedea daca este intentie de furt sau s-a dorit sa se dea o coloratura lucrarii. Punctul meu de vedere la modul general este ca trebuie sa vedem cat este intentionalitate si cat este neglijenta". Profesorul Onisor mai spunea la inceputul lunii august ca se va constitui o comisie la nivelul scolii doctorale, care va da un verdict in cazul Ontanu: "Acest verdict va fi trimis spre analiza Senatului ANI, care va da la randul sau un verdict. Lucrurile astea sunt foarte serioase si nu conteaza ca e vorba de nu stiu cine, coordonat de nu stiu cine".
Aceasta noua lucrare de doctorat care este suspecta a fi fost plagiata in cea mai mare parte pune in discutie si chestiunea scolarizarii acestor persoane din bugetul statului. In fiecare an, scolile doctorale care functioneaza in cadrul unor facultati sau universitati primesc un numar de locuri la buget, doctoranzii fiind scolarizati gratuit. Acest lucru inseamna ca statul suporta toate cheltuielile timp de minim trei ani cat acestia isi deruleaza activitatea de cercetare care se definitiveaza prin sustinerea tezei de doctorat.
Cei care s-au inscris la doctorat inainte de 2010 au beneficiat si de burse de studiu din partea statului roman, incasand lunar sume de circa 4.000 de lei. Incepand cu 2010, aceste burse au fost taiate de guvernul Boc, insa ele au fost reluate in 2012. Cum profesorul Constantin Onisor, seful scolii doctorale din cadrul ANI nu a raspuns la telefon, nu stim daca si la Academia SRI s-au aplicat aceste taieri sau daca au fost acordate in continuare.
Profesorul universitar dr. Dorin Isoc sustine ca urmarile plagiatelor sunt mult mai grave: „Plagiatele sunt forme de iniţiere şi promovare a corupţiei, fiindcă un doctorand devenit doctor al unui conducător prin mijloace frauduloase este a oricărui sistem unde acesta va lucra. Fostul său conducător îl va putea şantaja sau în orice moment fără ca influenţele să fie explicite sau la lumină. Mai este de menţionat că de existenţa unui plagiat ştie mult mai multă lume decât s-ar bănui aşa că numărul păpuşarilor este semnificativ mai însemnat!”
Profesorul universitar Nicolae Zamfir, membru in Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), ne-a declarat ca nicio pedeapsa nu e prea mica in cazul celor care plagiaza tezele de doctorat: „Furtul intelectual, care este plagiatul, este extrem de periculos pentru Intreaga comunitate academica din Romania, pentru intreaga intelectualitate, pentru ca atunci nu mai exista o scara a valorilor, se perturba intreaga structura”. Cat priveste coordonatorii de doctorate care gireaza sustinerea unor lucrari plagiate, profesorul Zamfir spune ca trebuie sa li se ridice dreptul de a mai coordona, mai ales cand este vorba despre multiple lucrari plagiate, coordonate de acelasi profesor coordonator.
Profesorul universitar dr. Dorin Isoc sustine ca in cazul profesorilor care au coordonat mai multe teze plagiate nu se face mai nimic in acest moment: „Sistemul universitar românesc este lipsit prin modul de construire şi evoluţie de orice fel formă de manifestare a criticii şi apărare a integrităţii. Chiar dacă există menţiuni referitoare la exercitarea lipsită de profesionalism a atribuţiilor de serviciu ele sunt tratare <între noi>, ca <între colegi> şi nu au niciodată nici un fel de consecinţe. Este suficient să se urmărească în Indexul Operelor Plagiate de la www.plagiate.ro câte nume de profesori apar drept plagiatori şi până acum nici o universitate nu s-a sesizat. Dacă universităţile nu se sesizează atitudinea ministerului educaţiei este una prin care plagiatorii sunt de-a dreptul apăraţi. In acest moment există universităţi care sunt adevărate centre de plagiate şi plagiatori care acţionează cu rectorul în frunte. Mai mult, pe poziţia de preşedinţi ai comisiilor de etică sunt puşi în mod ostentativ chiar plagiatori.”
Clientii cu notorietate infractionala ai avocatei Loredana Radu
Loredana Radu a avut si alti clienti controversati, care au fost anchetati de procurori. Printre acestia se numara Dumitru Bucsaru, pe care il reprezinta de la mijlocul anilor 2000. Ea este cea care a formulat in 2005 un memoriu catre presedintele Traian Basescu in numele firmei Art Constructii 92 SA, detinuta de fostul patron al echipei de fotbal Unirea Urziceni. Rezolutia fostului sef de stat „rog analizati si rezolvare legala” a starnit un val de controverse la vremea respectiva. Un alt dosar in care Loredana Radu il reprezinta pe Bucsaru este cel in care afaceristul a fost retinut in luna martie, arestat si ulterior plasat in arest la domiciliu pentru bancruta frauduloasa.
Mihai Stoica, fostul manager al clubului de fotbal Unirea Urziceni pe vremea cand echipa era detinuta de Dumitru Bucsaru, a fost si el aparat de Loredana Radu in dosarul „Transferurilor”, in care a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare. Radu si-a dat demisia din postura de avocat a lui Meme Stoica dupa arestarea judecatorului Stan Mustata, cel care intentiona sa-i ceara bani managerului sportiv pentru a-l elibera conditionat. Intr-un articol publicat de Catalin Tolontan pe blogul lui, acesta reproduce un pasaj dintr-o stenograma in care se vorbeste ca avocata lui Meme Stoica se afla in legatura cu „o persoana importanta” fiind cumatra acesteia, fara a i se da numele, pasaj pe care il reproducem aici:
„BORACIU Ion a sugerat că avocatul condamnatului STOICA Mihai era în legătură cu o persoană importantă, fără a preciza despre cine era vorba, rezultând, totodată, că subiectul abordat fusese discutat şi cu prilejul unei convorbiri anterioare. Astfel, când BORACIU Ion a întrebat : «Ştii cine e aia?», răspunsul judecătorului a făcut referire la o discuţie anterioară: «Ştiu, mi-ai zis. Amanta lu’ acela sau fata lu’ ăla», fiind corectat de interlocutor: «Nu amanta, măi. E cumătra lu’…»”. Numele cumatrului Loredanei Radu a fost trecut la secret in stenograma aflata in dosarul DNA.
In data de 1 iulie, HotNews.ro a publicat o analiza a tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, asupra careia planau suspiciuni de plagiat.
Indiciile de plagiat se bazau pe urmatoarele argumente:
pagini intregi din teza de doctorat a lui Gabriel Oprea erau identice cu pasaje din alte lucrari fara utilizarea ghilimelelor
paragrafele identice cuvant cu cuvant erau marcate cu note de subsol, insa si acestea erau preluate din alte carti
lucrarile din care s-a copiat cel mai frecvent erau ale prof. univ. dr. Ion Neagu, coordonatorul de doctorat a lui Gabriel Oprea si prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, membru in comisia de sustinere a doctoratului lui Gabriel Oprea
multi autori pe care ii indica in notele de subsol nu au fost inclusi in bibliografia lucrarii, insa acesti autori erau mentionati in textele originale
ordinea in care au fost aranjate subcapitolele din lucrarea doctorala a lui Gabriel Oprea este identica cu ordinea subcapitolelor din tratatul coordonatorului sau, prof. univ. Ion Neagu.
In ciuda acestor evidente, Consiliul de Etica din subordinea Ministerului Educatiei a emis intr-un timp record un raport in care se spunea ca "suspiciunea de plagiat nu se confirma". Acelasi organism l-a albit si pe premierul Victor Ponta in 2012 atunci cand acesta a fost acuzat de plagiat de catre revista Nature. De altfel, acest organism are atributii de verificare a tezei de doctorat si in cazul lui Neculai Ontanu, avand in vedere prevederea din art. 28, litera c, potrivit careia Consiliul de Etica este obligat sa se sesizeze in cazul unor persoane cu functii de demnitate publica.
