Despre Zelenski s-a scris un Atlantic de cerneală. Sunt multe păreri pro, dar sunt și contra.

Am citit și am urmărit biografia președintelui ucrainean - o biografie cât un film - încă de pe vremea când era doar actor într-o emisiune de comedie.

Am decis să vă povestesc aici despre Zelenski, aka Ze. O fac fără să vă dau opinii și păreri personale. Doar informații și explicații. Ca de obicei, vreau ca opiniile voastre să fie bine documentate.

Să începem.

Volodimir Zelenski s-a născut în 1978 într-o familie de intelectuali din Krivoi Rog, un important oraș industrial din Sudul Ucrainei.

Drumurile importante din regiunea Dnepr sau Herson sunt acum controlate în mare parte de armata rusă. Nu și orașul de naștere a lui Zelenski.

Tatăl lui Zelenski este profesor universitar, matematician. Familia sa are origini evreiești. În copilărie a vorbit rusa și... mongolă. Nu este o glumă.

Tatăl său a primit o invitație să muncească în Mongolia unde Uniunea Sovietică avea interese. Au stat în stepa mongolă vreo 4 ani până ce micuțul Vladimir a ajuns în clasa I.

Mama lui Zelenski este inginer. A fost cea care a insistat ca familia să se întoarcă în Krivoi Rog.

Poate ați auzit despre Krivoi Rog. Este unul din cele mai lungi orașe din Europa. Are vreo 120 de km lungime. Numele orașului s-ar traduce în limba română: ”Cornul Strâmb”.

”Cornul Strâmb” este un centru industrial, universitar din Ucraina. Are și legături economice strânse cu România.

Noi am investit pe vremea comunismului un miliard de dolari într-un combinat minier, astăzi abandonat.

Cu 40 de ani în urmă, așa cum se întâmpla în mai toate orașele industriale din fostul imperiu sovietic, viața în Krivoi Rog era dură, ba chiar periculoasă. Zelenski, un băiețel micuț de înălțime(nu este nici acum foarte înalt - 170cm), a trebuit să învețe să apere. Așa a ajuns să facă sport. Lupte greco-romane, apoi atletism. Părinții au insistat să cânte și la pian, a învățat chitara, dans, a făcut parte din ansamblul școlii.

Un oraș industrial nu este cel mai sigur loc din lume pentru un băiețel sfrijit, chiar și antrenat în lupte greco-romane. Așa că, spune Zelenski, a trebuit să-și dezvolte alte abilități.

A înțeles, de pildă, că trebuie să-și facă prieteni buni, să se bazeze pe oameni de încredere. Explica ulterior că asta i-a transformat viața și i-a modelat caracterul. Susține că este om de echipă.

Pentru că era un tip vorbăreț, haios, plin de glume, a început să joace în KVN. Pentru cine nu știe, KVN este una dintre cele mai cunoscute emisiuni de umor din Rusia difuzate de postul de stat de televiziune Pervâi Kanal.

KVN este un fel de stand up comedy de echipă. Diferite sketchuri umoristice satirizau societatea rusă. Spun satirizau pentru că, în ton cu moda Rusiei vremurilor noastre, KVN-ul este criticat acum pe motive de cenzură. Și anume glumele nu mai sunt usturătoare, ci de laudă la adresa puterii.

KVN a fost o etapă lungă și importantă din viața lui Zelenski.

A intrat în KVN când era student la drept în Universitatea din Krivoi Rog. Aparițiile sale erau la început episodice, dar memorabile. A ajuns destul de repede să scrie glumele echipei. Doar că avea vise prea mari, iar echipa numită Krivoi Rog nu-l vedea lider.

S-a întors de la Moscova în orașul natal, în Krivoi Rog, și-a strâns propria echipă, apoi a început din nou, de jos.

Ca să ajungi la KVN, la televiziunea rusă de stat, trebuie să treci prin multe etape. Este un fel de Champions League umoristic.

Trebuie să câștigi mai întâi liga KVN din propria țară. La final te califici în prima ligă KVN și apari la postul rusesc de stat, unde te vede extrem de multă lume.

Lucru pe care Zelenski l-a făcut în vreo 2 ani cu noua sa echipă, Kvartal 95/Cartierul 95. Cartierul 95 era numele unei zone din Krivoi Rog.

Zelenski era motorul, generatorul de idei, actorul principal. Un fel de locomotivă. A tras echipa după el până au ajuns în KVN-ul mare. Așa a fost cunoscut în toate colțurile fostei Uniuni Sovietice. Din țările Baltice, în Republica Moldova, până în Kazahstan și Siberia întinsă. V-am spus doar, KVN este/era foarte popular.

Câțiva ani la rând i-a amuzat pe ruși, baltici, kazahi, azeri, armeni, cetățeni moldoveni dansând, scălâmbăindu-se, glumind, cântând. Era o vedetă în ascensiune. Își vedea visul cu ochii.

Dorințele sale de a se face diplomat, apoi economist, apoi inginer au fost uitate pe rând. Mai nou era vedeta umoristică a emisiunii KVN.

Probabil că l-ați văzut deja în tot felul de situații, îmbrăcat ciudat, dansând și vorbind straniu. Multe imagini sunt din acele vremuri.

A cântat, a dansat, a glumit, a făcut actorie și stand up comedy câțiva ani la rând în KVN. Uneori chiar și în fața președintelui Putin, un invitat de onoare al emisiunii.

Nimic nu anunța însă primii nori negri din viața lui Ze.

Directorul KVN, rusul Alexandr Masleakov avea alte planuri pentru ucraineanul Ze. L-a chemat și i-a zis că îl poate ajuta să rămână la KVN într-o funcție importantă. Talentul său era necesar KVN-ului. Ar fi fost autor de glume, un fel de șef pe departamentul de creație.

La vremea aceea părea ceva de vis. Unui puști din Krivoi Rog i se deschideau porțile KVN-ului. Putea influența umorul rusesc. Directorul Masleakov avea o singură condiție - echipa sa, Kvartal 95, urma să se desființeze și să se întoarcă în Ucraina. Oferta era mai mult decât tentantă în acel moment.

Ce a făcut Zelenski?

L-a refuzat pe Masleakov.

A plecat de la Moscova.

A rupt relațiile cu șeful KVN, cu care s-a și certat, spune Ze.

În schimb, și-a păstrat echipa. Apropo, unul dintre membrii importanți ai echipei era soția sa, Elena Zelenski. Fostă colegă de școală, dar o prezență foarte discretă, căreia nu-i place să iasă în față.

Întors în Ucraina, rupând relațiile cu KVN, Zelenski spune că a trebuit să o ia de la zero. Din nou.

Era un pariu riscant. Au mai fost și alte echipe care au plecat din KVN, au încercat să-și facă un nume în industria show-ului. Foarte puține au izbândit. Și nu la același nivel precum KVN.

Ze a început să producă spectacole de comedie. A început să scrie scenarii pentru filme. A acceptat invitații la evenimente publice la care era invitat. Apoi și-a făcut propria emisiune la televiziunile din Ucraina. Apoi a devenit directorul general al unei televiziuni din Ucraina.

Povestește că a ajuns extrem de solicitat pentru tot felul de evenimente speciale, corporatiste în Rusia. Pe vremea aceea președintele Rusiei era Medvedev. Îl amintesc aici pentru că a făcut spectacole la care Medvedev era unul dintre spectatori și la solicitarea lui era ”ținut” peste program pentru a mai face glume.

Cu adevărat spectaculos este că dat afară de la KVN, a revenit totuși la Pervâi Kanal, postul de televiziune de stat. De data asta cu diferite showuri, filme, seriale pe care le producea, le scria, iar în unele juca.

Decizia de a nu accepta oferta lui Masleakov a fost nu doar înțeleaptă, ci și extrem de profitabilă.

Banii curgeau cu nemiluita în conturile lui Zelenski. Pentru un singur eveniment la care participa lua 250 de mii de euro, spune el.

Popularitatea îi era și mai mare decât averea. Participarea lui Ze la ”Dansând cu starurile” în finala din 2006 a fost una dintre cele mai de succes emisiuni produse în Ucraina acelor vremuri, arătau cifrele din acel moment. Ce să vezi, a și câștigat emisiunea.

Popularitatea și banii pe care îi câștiga îi aduceau un soi de libertate de care se folosea pe deplin. Făcea mișto de toți politicienii din Ucraina, din Rusia la emisiunile și concertele sale.

Oligarhii, președinții Ucrainei încercau să-l cumpere. De pildă, Yanukovich, președintele pro-rus al Ucrainei i-ar fi oferit 100 de milioane de dolari ca să nu-l mai bage în colimatorul ironiilor sale, a declarat la un moment dat Zelenski. Spune că ar fi refuzat banii.

În scurt timp au început atentatele asupra sa, povestește el. Serviciile ucrainene au descoperit că mașina urma să-i fie aruncată în aer.

Filmele pe care le făcea în Rusia, filme ușurele, de comedie, extrem de gustate și urmărite de publicul rus, l-au făcut și mai bogat.

Emisiunile sale de divertisment și de comedie la televiziunile din Ucraina aveau rating de Everest.

Era împreună cu echipa sa, Kvartal 95, cea pe care KVN-ul rusesc a refuzat-o. Apropo, emisiunile sale erau în limba rusă.

Dacă în Ucraina era extrem de popular, din Rusia îi veneau sume de bani și proiecte cu un surplus financiar enorm.

Doar că se ridicau iar nori negri peste viața comediantului Ze.

Rușii au luat Crimeea, apoi a izbucnit războiul din Donbas.

Ucraina și Rusia intrau pe făgașul unui conflict care se anunța dur, sângeros. Ucrainenii cu afaceri în Rusia și invers, rușii cu afaceri în Ucraina și-au văzut businessurile afectate.

Cu o carieră importantă în Rusia, Zelenski a luat imediat partea Ucrainei. Și-a manifestat nemulțumirea deschis față de anexarea Crimeei.

Prin urmare, toate proiectele lui din Rusia au încetat brusc.

”Foștii mei prieteni din Rusia nu mă mai sună, au uitat telefonul meu”, spunea deseori Ze. Unul din filmele rusești în care juca și pe care l-a produs a fost interzis în Ucraina.

Relațiile cu Rusia, cu rușii care îl plăceau până în acel moment s-au răcit.

În timpul unui spectacol, Zelenski l-a luat la pumni pe un spectator rus, care a început să facă scandal din cauza unor glume despre Rusia. ”A fost un provocator”, și-a explicat ulterior comportamentul.

Refuzat în Rusia, a doua oară după KVN, a continuat să-și vadă de comedia sa în Ucraina.

Primarul Kievului era schițat ca un personaj fără prea multe capacități intelectuale, ca să nu zic mai mult. Fostul președinte Poroșenko - fără scrupule și avar. Prost și trădător era Yanukovich. Oligarhii ucraineni erau și ei niște avari, ipocriți care vor să se îmbogățească furând poporul și tot așa.

Nu se înjura în show-urile lui Ze. Ori dacă se făcea, era mai curând o excepție. Nu regula.

Despre umor Zelenskii spunea:

”Nu cred că trebuie să-ți ceri scuze pentru umor.”

Nu era de acord să glumească despre membrii familiilor politicienilor.

Politica era sursa de inspirație pentru glume. Vârful de lance a fost acel serial pe care îl știu cu toții și care, spun mulți, l-a ajutat să devină președinte.

În serial, un profesor de istorie se supără, are un monolog memorabil în clasă, este filmat când spune ce spune, iar supărarea sa pe situația din Ucraina ajunge pe net. Acolo se viralizează, oamenii simpli îi dau dreptate profesorului. Când acesta candidează la funcția de președinte, este ales.

Zelenski și-a ales numele de campanie ”Ze” și... a fost ales președinte cu un scor istoric de peste 70%.

Dar ratingul său s-a cam topit în timpul mandatului. Cel puțin asta arătau sondajele înainte de război. Un ideal frumos în film pare greu de pus în practică.

Despre o eventuală cădere în sondaje, Zelenskii spunea în campania electorală:

”la început mă vor murdări, după asta mă vor respecta, apoi vor plânge când voi pleca.”

Apoi a venit războiul, iar voi știți restul poveștii.

Zelenski a refuzat să fugă din Ucraina. S-a îmbrăcat în culori Kaki. A ținut discursuri memorabile în fața celor mai importante Parlamente din Vest. A vizitat spitale cu răniți. A făcut declarații urmărite de tot globul într-un moment dificil pentru țara pe care o conduce.

Desigur, există și anumite controverse legate de numele său.

În timpul campaniei electorale au fost descoperite niște proprietăți scumpe din UE, care ar fi fost nedeclarate în Ucraina. A apărut în scandalul Pandora Papers cu fonduri nedeclarate. A fost acuzat de multe ori că are afaceri cu Rusia, în ciuda faptului că această țară a agresat Ucraina rupând Crimeea.

Zelenski s-a apărat susținând că vilele erau anunțate legal. La fel și afacerile sale din Rusia pe care le-a declarat în conformitate cu legislația ucraineană.

Dușmanii săi politici au încercat să facă din el un filorus, mai ales că vorbea prost ucraineana.

Zelenski s-a pus pe studiat ucraineana la 40 se ani. Asta în condițiile în care limba este diferită de rusă. Este complet altă limbă.

Și nu în ultimul rând, i s-a reproșat apropierea de oligarhul Igor Kolomoiskii - al treilea cel mai bogat ucrainean, dar și ”mogul” de presă.

Zelenski a explicat de ce s-a băgat în politică. Susținea că are de toate, că are bani, popularitate. Doar că nu poți fi fericit într-o țară în care alții sunt săraci și nefericiți.

Tot în timpul campaniei electorale a fost întrebat cum va negocia cu Putin Donbasul, Crimeea?

A spus că l-ar fi întrebat pe Putin:

”чего вы к нам пришли? Напишите пункты. И я бы взял эти пункты, прочитал, но мир-то, честно говоря, нужен на наших условиях. Поэтому я сказал бы: "А вот наши требования". И где-то посередине бы сошлись.”//

“De ce ne-ați invadat? Răspundeți punctual.

Eu aș lua fiecare punct în parte, l-aș citi, totuși, sincer vorbind, pacea va fi făcută doar în condițiile noastre.

Apoi le-aș spune: Iată cerințele noastre.

Și undeva la mijloc ne-am înțelege.”

Acum are posibilitatea să demonstreze în realitate ce abilități de negociere are. Vedem cum se descurcă.

Nu știu dacă v-ați lămurit dacă Ze este un președinte onorabil, un personaj de dimensiuni istorice, care și-a apărat țara sau un clovn, așa cum încearcă unii să-l portretizeze.

Hai să vă spun ce crede chiar Zelenski când a fost întrebat despre asta:

”Charlie Chaplin a fost cel mai mare clovn, dar a fost și un geniu. A luptat împotriva fascismului, apropo.”

PS: Am scris acest text la începutul invaziei rusești, ca să răspund la întrebările multora care voiau mai multe despre Zelenski.

Îl republic acum. Nu de alta, dar sunt întrebat din nou, iar textul este actual. De asemenea, acest text a fost preluat atât de des de alții, că se întoarce la mine sub diferite forme, uneori fără semnătura mea.