Titlurile universitare obţinute în cadrul unor parcursuri de studii parţial simultane trebuie să fie recunoscute automat în toate statele membre în cazul în care sunt respectate condiţiile minime de formare prevăzute de dreptul Uniunii Europene, se arată într-o decizie de joi a Curţii de Justiţie a UE.

Statul membru în care este eliberat titlul are obligaţia de a se asigura că sunt respectate condiţiile respective, se mai menţionează în decizie.

Decizia a venit în urma cazului unui cetăţean italian.

În 2013, Ministerul Sănătăţii din Italia a admis cererea lui Hannes Preindl, cetăţean italian, de recunoaştere a titlului pentru exercitarea profesiei de medic dentist în Italia. Acest titlu i-a fost eliberat de Universitatea de Medicină din Innsbruck, din Austria.

În 2014, Hannes Preindl a depus la minister, pentru a exercita în Italia şi profesia de medic chirurg, o cerere de recunoaştere a titlului în acest sens, eliberat de asemenea de Universitatea de Medicină din Innsbruck.

Ministerul a refuzat să recunoască acest din urmă titlu pentru motivul că Directiva 2005/36 privind recunoaşterea calificărilor profesionale nu ar prevedea că o persoană poate efectua două formări în mod simultan. Astfel, numeroase examene date de Hannes Preindl ar fi fost luate în considerare, în mod simultan, pentru eliberarea atât a titlului de medic dentist, cât şi a titlului de medic. Or, înscrierea simultană la două cursuri de calificare, deşi admisă de dreptul austriac, este interzisă în mod expres de dreptul italian, care prevede obligaţia formării pe bază de program integral.

În faţa acestui refuz, Hannes Preindl a sesizat instanţele administrative italiene. În acest context, Consiliul de Stat din Italia a solicitat Curţii de Justiţie să stabilească dacă directiva obligă un stat membru, a cărui legislaţie prevede obligaţia de formare pe bază de program integral şi interdicţia înscrierii simultane la două formări, să recunoască automat titlurile eliberate într-un alt stat membru la încheierea unor formări parţial concomitente.

Consiliul de Stat a solicitat de asemenea CJUE să stabilească dacă, atunci când titlul a fost eliberat la încheierea unei formări cu frecvenţă parţială, statul membru gazdă (în speţă, Italia) poate să verifice respectarea condiţiei potrivit căreia durata totală, nivelul şi calitatea formărilor cu frecvenţă parţială nu sunt inferioare celor ale formărilor continue pe bază de program integral.

Prin hotărârea sa de joi, CJUE a observat mai întâi, în ceea ce priveşte în special profesiile de medic şi de medic dentist, că directiva prevede un sistem de recunoaştere automată a titlurilor, întemeiat pe condiţii minime de formare profesională stabilite de comun acord între statele membre.

Curtea a constatat, în continuare, că directiva, pe de o parte, permite statelor membre să autorizeze formarea cu frecvenţă parţială, cu condiţia ca durata totală, nivelul şi calitatea acestei formări să nu fie inferioare celor ale formărilor continue pe bază de program integral şi, pe de altă parte, nu se opune ca statele membre să autorizeze înscrierea simultană la mai multe formări.

Prin urmare, un stat membru, a cărui legislaţie prevede obligaţia de formare pe bază de program integral şi interdicţia înscrierii simultane la două formări, trebuie să recunoască automat titlurile de calificare prevăzute de directivă şi eliberate într-un alt stat membru, chiar dacă persoana în cauză a urmat o formare cu frecvenţă parţială sau mai multe cursuri simultan ori eventual în perioade parţial suprapuse, din moment ce sunt îndeplinite cerinţele referitoare la formare din directivă.

Curtea a subliniat că revine statului membru de origine (în speţă, Austria), iar nu statului membru gazdă, obligaţia de a se asigura că durata totală, nivelul şi calitatea formărilor cu frecvenţă parţială nu sunt inferioare celor ale formărilor continue pe bază de program integral şi, pe un plan mai general, că sunt respectate toate cerinţele prevăzute de directivă.

Astfel, sistemul de recunoaştere automată şi necondiţionată a titlurilor de calificare precum cel prevăzut de Directiva 2005/36 ar fi grav compromis în cazul în care statele membre ar avea posibilitatea să repună în discuţie, la aprecierea lor, temeinicia deciziei autorităţii competente dintr-un alt stat membru de a elibera aceste titluri. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii