Premierul a declarat la ”Euro-Atlantic Resilience Forum - Black Sea Perspectives”, că astăzi, Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice şi va rămâne astfel pe termen lung.

Premierul a participat la Forumului euro-atlantic pentru reziliență FOTO Inquam Photos

„Reziliența este unul dintre cele mai versatile și complexe concepte cu care se confruntă NATO”, a spus premierul, explicând că în această perioadă, „în care mediul nostru de securitate a devenit din ce în ce mai complex și amenințător, cu o dinamică îngrijorătoare în evoluția și natura amenințării, creșterea rezistenței noastre pentru a ne pregăti mai bine capacitatea de a rezista și de a răspunde este un element central în activitatea Alianței”.

Premierul a arătat că „fundamentele acestui principiu al rezilienței sunt consacrate în art. 3 din Tratatul de la Washington”, care pune că „pentru a atinge mai eficient obiectivele prezentului tratat, părțile, separat și în comun, prin auto-ajutorare și ajutor reciproc continuu și eficient, își vor menține și dezvolta individual și colectiv. capacitatea de a rezista atacurilor armate”, iar „în ultimii ani, acest concept a câștigat mai multă vizibilitate și tracțiune la NATO. A evoluat de la energie și schimbările climatice la gestionarea crizelor și răspunsul la amenințările hibride, cuprinzând o gamă largă de situații, de la nivel societal la nivel național și transnațional”.

Potrivit șefului Executivului român, „principiul cheie este că reziliența națională și colectivă reprezintă o bază esențială pentru descurajare și apărare credibile și pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor de bază ale Alianței”.

„Un angajament de a spori reziliența împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție, a fost adoptat în 2016, la Varșovia. Acesta a fost urmat, în 2021, de un angajament reînnoit de reziliență, subliniind necesitatea unei abordări mai integrate și mai bine coordonate. Pe măsură ce nivelul de amenințare la adresa securității noastre a crescut, implicarea NATO în asigurarea rezilienței a crescut”, a mai arătat Ciucă.

Amenințarea Federației Ruse

„În ultimii ani, Rusia și-a crescut asertivitatea, retorica distructivă și amenințările hibride, pentru a schimba granițele și a reconfigura arhitectura de securitate în funcție de propriile interese. Anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, a fost o dovadă clară a acestui comportament de confruntare”, a mai spus Nicolae Ciucă, arătând că în ultimul an am „asistat la o evoluție negativă dramatică a acestei tendințe”, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina.

Premierul român a subliniat însă că „în fața acestei amenințări fără precedent, NATO a răspuns prompt și adecvat, într-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei rezistențe”.

Ciucă a amintit că „liderii aliați au subliniat că reziliența este o responsabilitate națională și un angajament colectiv”, iar „activitatea de îmbunătățire a rezilienței va continua, inclusiv prin obiective și planuri de implementare elaborate la nivel național, ghidate de obiectivele dezvoltate împreună de Aliați”.

„Pentru perioada care urmează, NATO va continua să-și accelereze adaptarea în toate domeniile, sporindu-ne rezistența la amenințările cibernetice și hibride și consolidând interoperabilitatea, pe baza cooperării civ-mil”, a mai spus Ciucă, explicând că „reziliența a devenit una dintre prioritățile atât ale organizațiilor internaționale, cât și ale guvernelor naționale”, întrucât „provocările emergente ale lumii” provoacă necesitatea ca reziliența „să fie diversă și consolidată”.

Înființarea E-ARC

Șeful Guvernului român a arătat că România, în ultimii ani, „s-a adaptat acestor nevoi pentru a contracara numeroase amenințări hibride, nu doar prin elaborarea, anul trecut, a unui Plan național de redresare și reziliență, ci și prin înființarea de noi instituții și infrastructură pentru a face față acestor provocări”, explicând că „E-ARC – Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență – face parte din această infrastructură”.

„Inițiativa de a înființa și găzdui Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență a apărut ca parte a răspunsului la evaluările NATO, UE și naționale cu privire la necesitatea de a intensifica eforturile pentru a aborda în comun o gamă largă de provocări legate de amenințările hibride”, a mai spus premierul, arătând că „în timpul relativ scurt de la inaugurarea sa, E-ARC s-a dovedit a fi un partener valoros”.

Nicolae Ciucă a mai explicat că „România are o bună reputație în domeniul securității cibernetice și acest lucru a fost recunoscut în mod clar de statele membre UE atunci când am câștigat licitația pentru a găzdui Centrul European de Competență pentru Securitate Cibernetică (ECCC) la București”, completând că eforturile naționale individuale, combinate cu cele ale aliaților și partenerilor noștri, „ne-ar ajuta să îmbunătățim rezistența și să ne protejăm populația și teritoriile, fie ele naționale, europene sau NATO”.

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență

Premierul a participat la prima ediție a Forumului euro-atlantic pentru reziliență, organizat la București, cu peste 1500 de participanți, potrivit informarilor Guvernului. De asemenea, la eveniment participă peste 50 de speakeri din România, Statele Unite, Franța, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Republica Moldova, Estonia, Suedia, Finlanda, Israel, Republica Coreea si Serbia.

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este condus din martie 2022 de Ovidiu Raețchi, potrivit Executivului.