Premierul a subliniat că România este o ţară cu risc seismic, arătând că va trebui implementată procedura prin care companiile să poată fi certificate pe domenii de specialitate în construcţii şi să se reglementeze partea de responsabilitate faţă de structura de rezistență.

FOTO Guvernul României

„Reiterez ceea ce menţionam cu două şedinţe în urmă, şi anume monitorizarea şi coordonarea transpunerii în practică a tuturor acestor decizii pe care le luăm la nivelul Guvernului, coordonarea cu autorităţile locale, astfel încât să înţeleagă toată lumea că aici nu discutăm de a aduce responsabilitatea de la nivel central la nivel local şi viceversa, ci este o responsabilitate comună pentru tot ceea ce înseamnă o infrastructură consolidată şi asigurată pentru risc seismic”, a spus premierul.

Totodată, șeful Guvernului a subliniat că „România este o ţară cu risc seismic”, relatând că în urma discuțiilor cu specialiștii în domeniu „foarte curând va trebui să instrumentalizăm acea procedură prin care companiile să poată să fie certificate pe domenii de specialitate în construcţii. Şi, de asemenea, să reglementăm partea de responsabilitate faţă de structura de rezistenţă în timp a celor care sunt implicaţi în realizarea acestor construcţii", a explicat Ciucă.

Ciucă a adăugat că trebuie să continue monitorizarea modului de folosire a fondurilor în judeţul Gorj. „La Gorj, vă rog să continuăm să monitorizăm modul în care se folosesc fondurile, pentru că am alocat de la fondul de rezervă bani, continuăm să alocăm bani pentru că au mai fost identificate clădiri publice care necesită să fie reparate. Toate aceste sume vor trebui cheltuite aşa cum se cuvine, astfel încât să avem garanţia că nu repetăm greşelile din trecut", a mai spus premierul.

Premierul a menţionat și că vor continua măsurile guvernamentale în ceea ce priveşte analiza riscurilor seismice şi măsurile pe care Guvernul şi autorităţile locale trebuie să le ia astfel încât să poată fi gestionate toate programele şi proiectele de consolidare a infrastructurii. „Am prioritizat în şedinţa de data trecută infrastructura din cadrul Ministerului Educaţiei, am făcut analiza pe şcolile cu risc seismic 1. Am avut în prima lectură o ordonanţă de urgenţă la nivelul Ministerului Dezvoltării prin care ne propunem să avem şcoli sigure şi sănătoase. Şi, de asemenea, o altă decizie în ceea ce priveşte diminuarea timpului pentru obţinerea aprobărilor şi avizarea documentaţiilor de construcţii", a adăugat Ciucă.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, s-a referit la cele două acte normative, aflate de pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, referitoare la şcoli sigure şi sănătoase şi eficientizarea programului de consolidare, menţionând că acestea au primit toate avizele necesare pentru a fi aprobate.

„În primul rând, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru crearea acestui program naţional nou 'Şcoli sigure şi sănătoase', în care se propune o procedură simplificată de introducere în programul de investiţii pentru toate clădirile de şcoli care sunt clasificate în risc seismic 1, urmând ca Ministerul Educaţiei să ne transmită această listă şi noi să demarăm acest program. Beneficiarii acestui program sunt unităţile administrativ-teritoriale. Sunt proceduri eficientizate atât pe partea de întocmire a documentaţiei tehnico-economice, unde vor fi proceduri mai simple şi reduse, de asemenea, la partea de reducere a termenelor necesare pentru obţinerea avizelor şi acordurilor pentru aceste investiţii”, a spus ministrul.

.Ministrul a mai precizat că „autorităţile locale vor putea aplica proceduri simplificate pe procedura de achiziţie publică”.

„Cel de-al treilea proiect de act normativ e un proiect de lege care propune eficientizarea programului demarat anul trecut şi modificarea Legii 212. În primul rând, accelerarea activităţilor de evaluare vizuală rapidă a clădirilor publice şi a blocurilor de locuinţe, cu termene precise, astfel încât, acolo unde este necesar, să se treacă la a doua etapă, şi anume la expertizare. În primul rând, ne referim la şcoli şi spitale, dar şi la blocuri de locuinţe şi alte clădiri cu destinaţie de utilitate publică", a spus ministrul.

El a adăugat că sunt şi măsuri propuse pentru eficientizarea procedurii, inclusiv legat de votul majoritar necesar în asociaţia de proprietari, acesta fiind unul din motivele pentru care autorităţile locale aveau dificultăţi în implementare. „Înlăturăm toate aceste dificultăţi, astfel încât autorităţile locale să poată să aplice la aceste programe de investiţii. Astăzi, în finanţare asigurată, avem 397 de clădiri la nivelul Ministerului Dezvoltării pentru consolidări, în valoare de aproape 6 miliarde de lei", a mai adăugat Cseke Attila.