„Războiul din Ucraina s-a transformat într-un lung război de uzură şi distrugere. Acesta este departe de a fi un război din secolul XXI, deoarece foloseşte bombe neghidate care distrug clădiri, magazine, mall-uri, spitale şi grădiniţe. Mai mult, războiul lui Putin în Ucraina a contestat direct ordinea bazată pe reguli", a declarat prim-ministrul, joi, la Forumul de Securitate.
În ceea ce priveşte aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, şeful Executivului a subliniat că „România rămâne unul dintre cei mai activi susţinători ai parcursului european al Ucrainei, iar recunoaşterea recentă a statutului de candidat la aderarea la UE, alături de Republica Moldova, este un semn concret de speranţă pentru cei care şi-au asumat opţiunea bazată pe libertate şi valori democratice”.
Cei care au participat joi la Forumul de Securitate au putut să îl asculte, live, şi pe ministrul de Externe al Ucrainei. Dmitro Kuleba le-a transmis autorităţilor române să nu se înşele faţă de intenţiile reale ale Rusiei, precizând că Putin este gata să redeseneze graniţele, să distrugă Europa.
Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a vorbit despre situaţia din Ucraina, arătând că după declanşarea agresiunii Rusiei, „România a reconfirmat rolul sau de aliat de încredere pe Flancul Estic al NATO, dar şi statutul de partener strategic al NATO şi de stat membru al UE, matur şi responsabil, implicat activ la Marea Neagră”. Ciolacu a precizat că este necesară sprijinirea partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, alături de Georgia şi Ucraina , prin adoptarea unor pachete consistente de sprijin.
El a precizat că România şi-a intensificat eforturile pentru a ajuta Ucraina să exporte cerealele, reuşind să dubleze cu succes cantităţile”.
”Continuăm să ne mobilizăm pe drumurile, căile ferate şi porturile noastre la Dunăre şi la Marea Neagră, acordând prioritate fluxurilor dinspre Ucraina sau prin Republica Moldova", a spus Ciucă.
El menţionat că, de la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, peste 1.400.000 de ucraineni au intrat în România, iar peste 100.000 au decis să rămână în ţara noastră.
