Premierul Nicolae Ciucă a transmis un îndemn pentru sprijinirea Ucrainei, în cadrul celui de-al doilea Summit al Platformei Crimeea, dar și pentru apărarea granițelor NATO.

Nicolae Ciucă a avut o intervenție în cadrul Summitului Platformei Crimeea FOTO Guvernul României

Premierul României a explicat în cadrul intervenției sale la Summit că „înainte de 24 februarie, puţini dintre noi şi-ar fi putut imagina amploarea distrugerilor, atrocităţilor şi a suferinţei umane care a urmat. În ultimele şase luni, agresiunea rusă împotriva Ucrainei a creat cea mai gravă criză umanitară şi de securitate de pe continentul european de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu consecinţe extrem de grave la nivel mondial”, potrivit News.

Nicolae Ciucă a subliniat că „prin acest război ilegal şi brutal, Rusia a arătat lumii că este un stat care nu abate de la comiterea unei agresiuni flagrată, de la încălcarea dreptului internaţional, inclusiv a dreptului internaţional umanitar; că este un stat care duce deschis o politică a sferelor de influenţă”, arătând totodată că „puţini dintre noi au crezut că acest lucru ar fi putut fi încă posibil în secolul 21, deşi am asistat la războiul din 2008 din Georgia şi la anexarea ilegală a Crimeei în 2014”.

Ciucă, îndemn pentru unitate pentru sprijinirea Ucrainei

Potrivit premierului, „pe măsură ce acest război ilegal continuă, ar trebui să fim ferm uniţi în sprijinirea independenţei, suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.

„Ar trebui să spunem clar, în repetate rânduri, că Ucraina – precum şi toate celelalte ţări, inclusiv din vecinătatea estică – au dreptul legitim şi suveran de a-şi urmări propriile aranjamente de securitate şi politică externă, pe baza propriilor alegeri legitime, fără nicio ingerinţă străină”, a conchis Nicolae Ciucă, marţi, la cel de-al doilea Summit al Platformei Crimeea, eveniment organizat online, la nivel de şefi de stat şi de guvern.

Premierul a mai explicat că „unitatea şi solidaritatea noastră în acordarea de sprijin concret, multidimensional pentru lupta eroică a poporului ucrainean a fost şi rămâne cel mai puternic atuu al nostru”, arătând că Rusia „nu a reuşit să ţină seama de acest răspuns puternic şi clar al comunităţii internaţionale democratice în ansamblu, întrucât nu a recunoscut hotărârea poporului ucrainean de a-şi apăra libertatea”.

„Ar trebui să continuăm să ne consolidăm poziţia colectivă şi să ne dublăm eforturile comune de sprijinire a Ucrainei”, le-a mai transmis șeful Guvernului român participanților la Summit, arătând că, „în calitate de stat membru al UE şi stat aliat NATO cu cea mai lungă graniţă terestră cu Ucraina, România şi poporul român au făcut tot posibilul pentru a ajuta Ucraina şi cei peste 2 milioane de refugiaţi care au căutat adăpost din calea războiului”.

Sprijin pentru Ucraina

Premierul a explicat că sprijinul pentru Ucraina „continuă să fie multiplu şi se manifestă pe mai multe planuri – politic, economic, financiar, umanitar, diplomatic şi în domeniul dreptului internaţional, pentru a asigura responsabilizarea şi lupta împotriva impunităţii”.

Ciucă a arătat că „de la Summit-ul de anul trecut, situaţia din Crimeea anexată ilegal s-a înrăutăţit mult”, explicând că „măsurile represive împotriva ucrainenilor, inclusiv împotriva tătarilor din Crimeea, şi încălcările flagrante ale drepturilor omului s-au intensificat; impunerea agresivă a educaţiei în limba rusă şi a programelor de învăţământ ruseşti a continuat fără încetare”.

„Peninsula este puternic militarizată şi a fost folosită ca rampă de lansare pentru invazia militară a regiunilor sudice ale Ucrainei şi pentru lansarea de lovituri cu rachete asupra civililor şi a infrastructurii civile din restul Ucrainei. A apărut o tendinţă din ce în ce mai îngrijorătoare: folosirea Crimeei ca un caz de manual pentru trecerea forţată şi ilegală a teritoriilor ucrainene ocupate sub controlul Rusiei”, a mai completat premierul român.

În încheiere, șeful Guvernului de la București a explicat că „trecutul ne-a învăţat din nou că a nu susţine cu fermitate ordinea internaţională bazată pe reguli are un preţ mare: în urmă cu optzeci şi trei de ani, la 23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost ultimul pas pregătitor în declanşarea celei mai grave catastrofe pe care omenirea a cunoscut-o”.

Ucraina, luptă pentru valorile și principiile comune ale comunității internaționale

Potrivit premierului, „Ucraina luptă astăzi nu numai pentru a se apăra pe ea însăşi şi poporul său, integritatea şi suveranitatea sa teritorială, libertatea şi dreptul său legitim de a se alătura familiei europene, ci şi valorile şi principiile noastre comune care formează piatra de temelie a modului nostru de viaţă”, iar celelalte state au datoria de a sprijini Ucraina cu tot ce le stă în putere, „pentru a rezista şi a respinge agresiunea”.

„Trebuie să fim ferm alături de Ucraina. Puteţi conta pe România! Ucraina trebuie să învingă!”, a conchis premireul României.