Nicolae Ciucă a transmis, de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului că lupta cu discriminarea, antisemitismul şi xenofobia trebuie dusă pe toate planurile, dată fiind multitudinea teoriilor conspiraționiste.

Nicolae Ciucă a vorbit de negaționiștii Holocaustului FOTO Inquam Photos

„Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, 9 octombrie, rememorează începutul deportărilor masive ale evreilor din Bucovina în Transnistria, teritoriul dintre Bug şi Nistru aflat în perioada Holocaustului sub administraţie românească. Începând cu acea zi, peste o sută de mii de evrei au fost îmbarcaţi în trenuri de marfă, purtaţi pe jos zeci de kilometri, hăituiţi, umiliţi, maltrataţi. Alte mii au sfârşit chiar în timpul acestor deportări, de epuizare, boli sau frig. Execuţiile individuale au fost, de asemenea, parte a acestui infernal transfer", a afirmat premierul.

Nicolae Ciucă a arătat că aceste realităţi au fost doar o parte a Holocaustului din România. „Pogromurile, trenurile morţii, munca forţată, deportările, execuţiile, barbariile de neimaginat, politicile antisemite, rasiale şi discriminatorii, excluderile din viaţa profesională, umilinţele, deposedările de bunuri şi alte abuzuri sau crime terifiante s-au petrecut în timpul celei mai mari tragedii din istoria noastră globală", a menţionat prim-ministrul.

El a amintit că regimul Antonescu a utilizat instituţiile statului şi complicitatea multor oficiali sau cetăţeni obişnuiţi, iar instituţii de forţă, de apărare sau ordine publică, servicii secrete, servicii publice şi autorităţi locale au fost puse în slujba „unei infernale maşinării pentru a ucide".

„Holocaustul a fost o crimă cu premeditare care s-a petrecut în mijlocul societăţii, o prăbuşire a instituţiilor, a tuturor normelor şi a umanităţii. Acesta a fost generat de antisemitismul istoric, de pervertirea morală a elitelor politice şi intelectuale şi de toţi cei care au permis ca democraţia să fie călcată în picioare şi semenii excluşi, persecutaţi sau exterminaţi. De aceea, astăzi, căutarea adevărului, asumarea trecutului şi a responsabilităţilor, identificarea vinovaţilor, urmărirea consecinţelor şi onorarea victimelor, a supravieţuitorilor şi a memoriei lor trebuie să fie o misiune fără încetare, un angajament pentru eternitate", a adăugat premierul.

Crime în masă

Ciucă a spus că s-a întâlnit, în această săptămână, cu unul dintre supravieţuitorii Holocaustului, un martor al ororilor de la Auschwitz, care l-a emoţionat profund prin felul demn, onorabil şi lipsit de ură în care vorbeşte despre experienţa personală şi despre acei ani infernali.

„Nu trebuie să uităm niciodată că acum 81 de ani a debutat cea mai teribilă crimă produsă împotriva unor oameni nevinovaţi, bărbaţi, femei şi copii, pe criterii etnice şi religioase. Regimul mareşalului Ion Antonescu - o monstruozitate absolută - şi colaboratorii acestuia poartă întreaga responsabilitate pentru iniţierea şi organizarea Holocaustului, pentru asasinatul în masă, dar eşecul întregii societăţi în a salva oamenii nevinovaţi este o realitate dură pe care o admitem şi o recunoaştem. Tot astăzi, trebuie să ne amintim şi de cei care au fost solidari cu victimele, cei care au crezut în izbânda adevărului şi a omeniei, cei care nu au abandonat umanitatea şi au riscat propria viaţă şi a apropiaţilor", a mai transmis premierul.

El a mai spus că negarea sau distorsionarea Holocaustului, ultragierea au fost mult timp parte a istoriei post-Holocaust.

„Un bilanţ al celor peste opt decenii de la tragedia Holocaustului ne arată că ocultarea adevărului istoric a fost o altă vinovăţie a unor regimuri care au pretins că fac lumină, că vor căuta călăii şi vor onora victimele. Negarea sau distorsionarea Holocaustului, trucurile sau falsurile istorice, exonerarea responsabilităţilor sau chiar trivializarea sau ultragierea au fost mult timp parte a istoriei post-Holocaust. Este sfâşietor că supravieţuitorii Holocaustului şi urmaşii lor au fost nevoiţi să fie martorii acestor situaţii", a adăugat premierul.

Ciucă a mai arătat că „în urmă cu două decenii, statul român a pus bazele unui proces de asumare a trecutului şi reconcilierii, pentru a reda „adevărul istoric şi pentru a da sens ataşamentului faţă de valorile euro-atlantice". El a menţionat mai multe măsuri luate care demonstrează că instituţiile şi elitele politice democratice şi-au însuşit această misiune, printre care înfiinţarea Comisiei Internaţionale „Elie Wiesel", crearea institutului guvernamental cu acelaşi nume, înfiinţarea de programe academice, realizarea de memoriale şi muzee precum cel de la Bucureşti sau Iaşi, comemorările şi evenimentele periodice, introducerea istoriei Holocaustului ca disciplină obligatorie.

El a amintit faptul că a creat Comitetul interministerial pentru a monitoriza implementarea primei strategii naţionale de prevenire şi combatere a antisemitismului şi că, în această săptămână, a fost semnat contractul de finanţare pentru realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului. „Sunt proiectele memoriale pe care le girez şi susţin ferm şi care demonstrează că Executivul pe care îl conduc şi-a luat foarte în serios misiunea în acest domeniu", a subliniat premierul.

Lupta împotriva xenofobiei și antisemitismului

Potrivit şefului Executivului, lupta cu discriminarea, antisemitismul şi xenofobia trebuie dusă pe toate planurile, prin măsuri politice, administrative, educaţionale. „Dar tot acest proces trebuie să capete astăzi, în contextul celei mai mari agresiuni din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, prin invadarea Ucrainei de către forţele ruse, un alt ritm. Criza refugiaţilor, raptul teritorial unic după a doua conflagraţie mondială, răspândirea falselor naraţiuni prin folosirea denaturată a conceptelor de acum opt decenii, ne determină să acţionăm cu mai multă determinare. Teoriile conspiraţiei, distorsionarea Holocaustului, abundenţa de extremism şi radicalizare, sabotarea democraţiei sunt prezente în Europa ca parte a războiului hibrid dus de Federaţia Rusă în ţările noastre. Acestea iau şi forma partidelor politice, inclusiv la noi. Lupta cu discriminarea, antisemitismul şi xenofobia trebuie dusă pe toate planurile, prin măsuri politice, administrative, educaţionale", a mai spus premierul.

El a evidenţiat că, „dincolo de dificultatea vremurilor", "lupta împotriva uitării, a indiferenţei şi ataşamentul pentru valorile democratice, libertăţii şi umanităţii vor învinge".

„Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Holocaust şi să ne rugăm pentru ca memoria lor să rămână veşnică!", a mai spus premierul.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a organizat, vineri, ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului, la Memorialul Victimelor Holocaustului.