Premierul României consideră că modul de elaborare a pachetului pe Justiție arată maturitatea și responsabilitatea fiecărui actor implicat, în contextul adoptării lor miercuri de Guvern.

Nicolae Ciucă se declară mulțumit de legile Justiției FOTO gov.ro

„Pe agenda ședinței se află dezbaterea și aprobarea pachetului de legi pe Justiție. E un demers care s-a derulat pe parcursul ultimelor luni într-o activitate și s-a concretizat într-o activitate consistență (...) Știm dezbaterile din ultimii ani care au generat atât opinii critice sau favorabile. Cred că procesul în care s-a derulat elaborarea pachetul de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate”, a afirmat Nicolae Ciucă în timpul ședinței de Guvern.

Premierul a subliniat că Guvernul și Parlamentul trebuie să le adopte pentru că fac parte din țintele asumate în PNRR „E un proiect asumat atât prin PNRR, dar și prin MCV. Cred că cel mai imp de subliniat că prin aceste legi nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenței justiției și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români. Doresc să remarc efortul făcut la nivelul Ministerului Justiției și să îi mulțumesc domnului ministru și echipei. Mulțumesc instituțiilor care au contribuit la elaborarea acestui pachet de legi: CSM, ÎCCJ, PÎCCJ, DNA, DIICOT, asociațiile magistraților și societății civile, CES și Consiliului Legislativ”, a completat șeful Guvernului.

Argumentele lui Predoiu

Cu explicații a venit și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: „Legile Justiției sunt fundamnetale pentru cariera magistraților, funcțioanalitatea instanțelor și CSM. Aceste trei legi sunt fundamentale pentru Justiție și asta explică dificultățile din ultimii ani pentru cristalizarea unor proiecte care să îmbunătățească și dezbaterile aprinse”.

Predoiu a vorbit de mai multe principii urmărite: independența justiției, separarea carierelor de judecător și procuror, responsabilizarea Justiției.

Ministrul Justiției a punctat faptul că draftul legilor Justiției nu a suferit modificări majore, față de discuțiile avute cu diferiți parteneri europeni: „În consultările cu CE nu au suferit modificări esențiale sau radicale, așa cum a fost o temere în dezbaterea publică (...) A fost un exercițiu normal, firesc, suveran, în care am dezvătut idei, principii. Aș vrea să subliniez că un proiect de lege e un proiect de lege, nu e un produs finit. În Parlament se va stabili în final cum vor arăta legile. E imposibil și de nedorit ca un proiect să întrunească doleanțele tuturor actorilor implicați”.

Urmează parcursul parlamentar

Ultimul cuvânt îl va avea Parlamentul, din moment ce după adoptarea în Guvern, proiectele de lege merg în cele două Camere ale legislativului, pentur a fi analizate și ulterior adoptate. Coaliția a anunțat că va fi făcută o comisie specială pentru legile Justiție, nu se va merge pe calea tradițională a discutării lor la Comisii juridice din Parlament. Ultima comisie pentru legile Justiției a fost cea condusă de Florin Iordache, autorul OUG 13, în prezent șef al Consiliului Legislativ.

Legile Justiției ar trebui revizuite până în semestrul doi al 2023, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană în Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, forma care va fi adoptată va conta și pentru ridicarea sau nu a Mecanismului de Cooperare și Verificare, România fiind în continuare sub lupa Comisiei Europene.