51 de ținte și jaloane au fost îndeplinite pentru primele două trimestre ale anului 2022, pentru a putea fi depusă cererea de plată numărul doi din PNRR, care ar putea aduce României 3,2 miliarde de euro.

Premierul României, Nicolae Ciucă FOTO gov.ro

„Am transmis a doua cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care țara noastră va beneficia de aproximativ 3,2 miliarde euro, sub formă de grant și împrumut. Prin aceste fonduri, România poate realiza investiții strategice care să ne ajute să îmbunătățim calitatea vieții oamenilor. Vorbim aici despre domenii cheie pentru modernizare, cum ar fi infrastructura de transport, a unităților de învățământ, a spitalelor și a rețelei naționale de apă și canalizare”, a precizat Nicolae Ciucă, potrivit unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. 

„Urmează un an în care, datorită oportunităților complementare generate de fondurile europene, avem posibilitatea unui salt uriaş pentru dezvoltarea României. Le mulțumesc colegilor mei din guvern pentru toate eforturile, datorită cărora am reușit să îndeplinim toate cele 51 de ținte și jaloane din primele două trimestre ale acestui an”, mai susține liderul de la Palatul Victoria.

Evoluția la zi a PNRR, ținută la secretă

După cum a arătat „Adevărul”, MIPE, minister coordonator al PNRR, nu vrea să mai comunice stadiul implementării obiectivelor, conform calendarului asumat, în condițiile în care, potrivit analizei „Adevărul”, ritmul este unul lent.

„Adevărul” a solicitat detalii exacte despre procesul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR pentru trimestrul 3 din 2022 (iulie-septembrie), dar și despre ultimul trimestru al acestui an (octombrie-decembrie), fiind pus accentul pe obiectivele restante. Cu toate acestea, răspunsul MIPE a evitat complet aspectele menționate.

„Pentru trimestrul III al acestui an, Planul Național de Redresare și Reziliență asumat de România cuprinde 24 de ținte și jaloane, iar pentru trimestrul IV sunt 55 de ținte și jaloane. Acestea trebuie să fie îndeplinite până cel mai târziu la momentul depunerii cererii de plată numărul 3, programată pentru primăvara lui 2023. Dintre țintele și jaloanele mai sus menționate, la momentul transmiterii acestui răspuns, niciunul nu prezintă riscul de a periclita accesul României la fondurile ce îi sunt alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a precizat MIPE, în urma unei solicitări a ziarului.

Calendarul oficial, ignorat

Practic, prin modalitatea de formulare a răspunsului, ministerul nici nu s-a mai raportat la calendarul asumat în fața Comisiei Europene, care cuprinde termene clare privind obiectivele din fiecare trimestru, ci a mutat discuția spre etapa de clarificări, adică lunile în care Guvernul trebuie să aibă grijă să pună la punct jaloanele și țintele cuprinse în cererea de plată înaintată Bruxelles-ului.

Într-un răspuns anterior, din luna septembrie, MIPE preciza că instituția va comunica stadiul îndeplinirii obiectivelor după fiecare trimestru, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimele luni.

Pentru trimestrul IV al acestui an, de exemplu, Guvenrul trebuie să facă reforma pensiilor speciale. Până în prezent, Ministerul Muncii nu a venit cu un proiect asumat, vorbind doar de niște principii indicate de Banca Mondială, adică instituția care a asigurat consultanța. Nici reforma din zona companiilor de stat de la transporturi nu au avut loc prea multe progrese, din monitorizarea „Adevărul”. La câteva companii de stat de la Ministerul Transporturilor ar trebui aplicată Ordonanța privind guvernarea corporativă, cu management profesionist și stabilit pe patru ani.