Citiți cine-a fost mă-sa lui Mazăre și ce legătură are asta cu Gâdea de la Antena 3! Ți-ai dracu' de comuniști! Tot voi împărățiți țara, nenorociților?
Citiți cine-a fost mă-sa lui Mazăre și ce legătură are asta cu Gâdea de la Antena 3! Ți-ai dracu' de comuniști! Tot voi împărățiți țara, nenorociților? Cine este mama lui Radu Mazăre, demnitara comunistă pe umerii căreia fiul şi-a clădit cariera de „rebel“: „Am lucrat în Comerţ Exterior.“, relatează Adevărul.
Mama lui Radu Mazăre a fost invitata lui Mihai Gâdea la emisiunea „Sinteza zilei“, de miercuri seara, 22 mai, de pe Antena 3. Gabriela Mazăre a fost însoţită de fiul lui Radu, Răducu Mazăre, şi a povestit cât de grea i-a fost copilăria, atunci când i-a fost băgat tatăl la închisoare, şi cât de greu îi este acum, la bătrâneţe, să-şi vadă fiul „nevinovat“ la puşcărie.
Gabriela Mazăre s-a născut la Tulcea, este economistă şi a ocupat funcţii importante în guvern în regimul comunist, la fel ca şi soţul ei răposat, Ştefan Mazăre.
Ştefan Mazăre a fost inginer, iar fostul primar al Constanţei s-a lăudat în multe rânduri că tatăl lui a înfiinţat flota de pescuit oceanic a României - lucru întărit şi de mama sa.
Gabriela Mazăre a lucrat în diferite ministere, ajungând, conform unor surse, până la a fi şefa de cabinet a Suzanei Gâdea, ministrul Culturii în anii ceauşişti.
Conform unui interviu luat de presa centrală familiei lui Mihai Gâdea, Suzana Gâdea este mătuşa lui Mihai Gâdea, prin alianţă, fiind căsătorită cu o rudă de-a prezentatorului. Unchiul lui Gâdea a relatat cum fratele său, tatăl lui Mihai Gâdea, a obţinut un apartament la intervenţia Suzanei Gâdea.
Situaţia familială privilegiată în anii comunismului ar putea justifica aroganţa arătată de Radu Mazăre încă din şcoală. Imediat după Revoluţie, Mazăre a ajuns fondator de ziare, apoi om de afaceri foarte bogat şi ulterior politician.
Gabriela Mazăre a fost prezentată mereu de fiul ei drept mâna forte din familie. Ea a făcut parte din reţeaua cu care Radu Mazăre a condus Constanţa din 2000 până în 2015, când fiul a demisionat de la primărie, silit de anchetele DNA. Printre altele, Gabriela Mazăre a povestit în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei“ că a lucrat în Comerţ Exterior - ramură în care activau cu predilecţie cadre cu funcţii superioare ale fostei Securităţi, în care a lucrat şi Dan Voiculescu, patronul Antenelor.
„Eu l-am însoţit de foarte multe ori, de când a luat terenul acolo, pentru că Radu m-a luat cu el în foarte multe locuri. Şi eu am călătorit mult, c-am lucrat în Comerţ Exterior şi-am bătut lumea. Dar de când m-am pensionat, Radu în toate excursiile m-a luat, că-mi place să călătoresc, să văd lumea“.
Ea a repetat apoi afirmaţia, spunând că datorită locului său de muncă a adus idei noi şi bune pentru Constanţa - cum ar fi cluburile de pensionari după modelul văzut de ea în Suedia. La fel s-a întâmplat cu premierea cuplurilor vârstnice ca în Germania, cantinele pentru săraci, cartierul social.
„V-am spus c-am lucrat în Comerţ Exterior şi c-am bătut lumea. Radu a făcut multe în oraş la sugestia mea. Am vrut să avem şi noi în oraş, din prima lună în care a ajuns primar. . Şi eu? Ce-am făcut? Mi-am trimis copilul la Rahova“, a spus cu un nod în gât mama lui Radu Mazăre.
Susănica Irina Gâdea (născută Stănescu) s-a născut la data de 29 septembrie 1919 în orașul Întorsura Buzăului (județul Covasna).Tatăl, Ștefan Stănescu, era fost funcționar și brigadier silvic. Mama, casnică. La 27 de ani s-a căsătorit cu Dumitru Gâdea, originar din Teleorman, inginer constructor, absolvent al Politehnicii București. Soții au devenit părinți în 1948, când s-a născut Doina. Suzana Gâdea a avut un frate și trei surori (un inginer, o educatoare, o funcționară și o casnică). A absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București (1943), obținând ulterior titlul științific de doctor chimist în metalurgie fizică și semiconductori. A urmat apoi stagii de specializare în domeniul metalurgiei fizice în R.S. Cehoslovacă (Praga, Zbroyovsko și Brno, 1951), R.P. Polonă (Varșovia, 1953) și în R.D. Germană (Dresda, 1954).
După absolvirea facultății, a fost încadrată ca asistent universitar (1943), fiind promovată apoi în gradele didactice de șef de lucrări (1946), conferențiar (1948) și profesor universitar (1956). A îndeplinit funcțiile de prodecan (1948-1951) și apoi de decan (1951-1955) la Facultatea de Mecanică din București. Între anii 1955-1976 a fost prorector al Institutului Politehnic din București. În anul 1962 a devenit membră al PCR.
În anul 1972 a obținut titlul științific de doctor docent în științe cu teza Cercetări asupra durificării aliajelor de aluminiu. În anul 1974, Suzana Gâdea a fost aleasă ca membră corespondentă a Academiei Române. A fost membră a mai multor institute cum ar fi: Institutul Iron and Steel (Anglia, 1968), Academia Franceză de Științe (1970, membră de onoare), Comisia Internațională de microscopie electronică (1973, vicepreședinte).
A efectuat cercetări fundamentale cu privire la teoria dislocațiilor (lichid-solid, lichid-lichid, solid-solid) și cu privire la aliajele semiconductoare pentru: circuite integrate, generatori piezoelectrici, componente electronice. Are realizate cercetări asupra tratamentelor termice și termochimice, studii asupra difuziei, a sărurilor topite și depunerilor de structuri subțiri. A studiat problema aliajelor de aluminiu de mare rezistență mecanică pentru construcții de avioane.
În perioada 16 iunie 1976 - 28 august 1979, a îndeplinit funcția de ministru al educației și învățământului și apoi, în perioada 28 august 1979 - 22 decembrie 1989, pe cea de președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (cu rang de ministru). Ea a mai îndeplinit și funcția de președinte al Consiliului Național al Femeilor. Între anii 1979-1989 a deținut funcția de membră al CPEX al PCR. Suzana Gâdea a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1965 - 1989.[5]
În decembrie 1989, a fost pentru un scurt timp arestată, în lotul liderilor PCR. Imediat după 1989, conform unui articol din statutul Academiei Române care prevede că sunt excluși toți acei membri care au suferit condamnări penale, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu, Suzana Gâdea și alții au fost excluși din Academia Română.
