Citiți ASTA! Nu lăsați popii să poarte rochii albe de mireasă!
Sub titlul Nu lăsați popii să poarte rochii albe de mireasă!, Liviu Iancu scrie, pe Profit.ro, un excepțional articol despre o temă fierbinte din societatea românească. Este un text de reținut. Merită citit cu prisosință!
Nu scrie în Constituție că popii n-au voie să poarte chiloți de dantelă și rochii albe de voal și nici nu e interzis să-ți conduci mașina purtând pe cap, în loc de pălărie, un iepure alb cu ochii roșii. Timp de un sfert de secol, în Constituție nu s-a scris limpede nici că însurătoarea trebuie să aibă loc între un bărbat și o femeie, ceea ce a lăsat loc de interpretări și de căsătorii între homosexuali.
Cu toate aceste scăpări grave, n-au fost văzuți până acum în România nici popi în rochii albe de mireasă și nici cupluri de homosexuali luând cu asalt starea civilă și coborând îmbujorați treptele, ținându-se tandru de mâini pe sub coronițe de flori și stoluri de porumbei. Familia tradițională a rămas falnică și nepenetrată mișelește pe din dos de fisura din Constituție, iar oamenii au murit pe șosele tot din cauza vitezei și a băuturii, nu a iepurilor albi pe care i-ar fi purtat șoferii pe cap.
Noi, ăștia heterosexuali, am trăit din ’90 încoace ca inconștienții, făcând dragoste, copii, certându-ne, împăcându-ne, căsătorindu-ne sau divorțând, fără să știm că locurile prin care călcăm sunt pline de bombe ca biserica de lumânări. Oricând, în timpul ăsta, se putea întâmpla ca homosexualii să o pună de-o căsătorie și-atunci se ducea dracu ideea de familie tradițională și nici Bruce Willis nu mai putea salva România de la dezastru. Noroc că Biserica și Coaliția pentru Familie s-au prins cum stă treaba și, pentru binele nostru, al tuturor, fac eforturi să schimbe situația. Dar până când va fi schimbată Constituția, homosexualii au liber la însurătoare sau măritiș, și ce ne facem dacă de teama viitoarei interdicții dau năvală toți la starea civilă ca să-și facă un rost în viață și să-și clădească o familie netradițională?
Că nu s-a întâmplat așa și că nici nu vom vedea prea curând căsătorii ale homosexualilor într-o țară homofobă ca România au demonstrat-o cei 25 de ani de Constituție confuză pe tema asta. De fapt, problema nu există și a fost inventată de Biserică și de Coaliția pentru Familie într-un moment în care, imediat după Colectiv, se scanda în stradă inclusiv demisia patriarhului, care vorbise arogant despre tinerii morți în incendiu. Atunci au început popii să umble prin sate și să discute despre sex prin biserici mai des decât Monica Tatoiu la televizor. Au atras atenția, fluturând din cădelnițele fumegânde, asupra pericolului care amenință familia tradițională, iar trei milioane de oameni cu vederi înguste au semnat o petiție care ne aruncă în Evul Mediu. Au semnat-o mai ales oameni simpli de la țară și bătrâni de la oraș, care cred că homosexualii sunt niște dubioși îmbrăcați în haine femeiești, rujați și fardați strident, care violează copii. Cel mai mare dușman al homosexualilor din România și, probabil, de oriunde, sunt travestiții de la paradele gay, care îi fac pe mulți dintre ceilalți, dintre “normali”, să îi confunde cu niște paiațe vulgare și grotești.
Puțini dintre cei trei milioane au văzut, sau știu că au văzut vreodată în realitate, un homosexual. Gheorghe din Teleorman n-a aflat că marele fotbalist “F”, care ne-a calificat la Mondiale în anii ’90, profesorul “P”, pe care-l respectă atât de tare, medicul “M”, care l-a operat’, deontologul “D”, pe care-l urmărește seara la TV și cântărețul “C” cu care are CD în mașină și pe melodia căruia dansează cu nevasta la nunți sunt homosexuali, pentru că niciunul dintre ei nu se împiedică pe stradă în tocuri înalte, nu poartă fuste mini și nu arată precum cei care defilează pe străzi la paradele gay. Și-atunci n-ai cum să-ți imaginezi că poate și vecinul de scară sau colegul de serviciu sunt homosexuali, pentru că în mintea ta ar trebui să umble machiați, să vorbească pițigăiat și să-ți facă avansuri. În România, probabil că 99% dintre homosexuali se tem să-și recunoască orientarea sexuală, iar despre mulți dintre ei nu știu nici măcar părinții. Cui i-ar trece prin cap să se căsătorească în condițiile astea?
Cunosc un tip care lucrează într-o mică agenție de turism și care urăște homosexualii, iar la serviciu face glume cu “pârțari” și “curiști”. Nu i-a spus nimeni că șeful lui e gay, chiar dacă unii dintre colegii lui știu, și își continuă lupta gălăgioasă cu “ciudații”. Crede că homosexualii sunt niște sperietori care umblă pe stradă în pantofi cu toc și sutien și dacă te prind încearcă să-ți pună mâna pe fund, nu oameni normali cu care ești coleg la serviciu și cu care ieși seara la bere. Tipul a divorțat în urmă cu câțiva ani și fosta soția s-a plâns peste tot că n-a mai rezistat așa, “neiubită” cu anii, pentru că bărbatu-său se iubea pasional doar cu berea. După divorț, tipul bea și mai mult și își vede tot mai rar cele două fetițe. S-a mutat într-o garsonieră singur și viața lui s-a schimbat, cu două excepții: alcoolul și ura față de homosexuali. N-o să știe niciodată că un “pârțar” îl ține la serviciu din milă și n-o să înțeleagă niciodată că dușmanul familiei sale tradiționale a fost el însuși.
Homosexualii nu provin din cuiburi de gay, ci din familii normale, tradiționale, iar asta ar trebui să-i pună pe gânduri pe cei trei milioane, pentru că nici copiii, nici nepoții lor nu au imunitate la homosexualitate. Dar când ești în turmă nu mai gândești și devii ceea ce-și dorește orice politician: o masă de manevră. Exact asta au ajuns cei trei milioane, iar pentru ei se bat acum toți politicienii. Oamenii care au mai citit câte o carte în viața lor, care au mai ieșit prin lume și au înțeles cum merg lucrurile, nu mai “pun botul” la manipulările partidelor și ale televiziunilor “de știri”, iar singura lor dilemă la vot e dacă ies sau nu din casă. Pe ei nu-i poți manevra atât de ușor, așa că marea bătălie se dă pentru ceilalți, pe care trebuie să-i ții mereu ocupați cu false probleme și cu promisiuni. Ei sunt ăia care au răbdat de foame pe vremea lui Ceaușescu, dar care acum regretă vremurile alea și se mândresc cu ele, plângându-se că străinii ne-au furat industria care ne făcuse cei mai tari din Europa. Ei sunt cei care acum îl plâng pe Ceaușescu și care l-au votat pe Iliescu împotriva lui Câmpeanu și Rațiu, care voiau să ne vândă țara. Tot ignoranții intoleranți s-au ridicat împotriva evreilor în anii ’40 și “i-au ajutat” să ajungă în lagăre, așa cum acum se răscoală împotriva homosexualilor.
Aceste milioane de oameni sunt cel mai lesne de manevrat și cum altfel pot fi aduși mai ușor la vot decât creându-le o falsă problemă, căsătoriile dintre homosexuali, și apoi chemându-i la urne să o voteze. Pentru că dacă tot au ajuns la referendum în ziua alegerilor, vor vota și partidele care susțin familia tradițională. Udrea tânjește după ei ca după o poștetă Louis Vuitton. Divorțată și cu un trecut care, după cum ar fi spus Truman Capote, necesită multe note de subsol, și devenită peste noapte bisericoasă și pocăită, Udrea îi vizează exact pe cei trei milioane. Cu toate acestea, dacă ei vor veni la urne, marele câștigător va fi PSD, cu un președinte divorțat, dar mare susținător al familiei tradiționale. PSD-ul a fost făcut mare exact de genul de români care apără acum cu atâta vehemență familia.
Dar familia românească tradițională nu a fost distrusă de homosexuali, ci de Iliescu, Băsescu și de toți ceilalți care n-au făcut nimic timp de 25 de ani pentru ca oamenii să trăiască mai bine și să nu mai plece din țară, lăsându-și copiii în grija bunicilor, a statului sau a nimănui. Majoritatea celor care au fost la putere au dosare penale. Dacă nu ei, au apropiații lor, frați, soți, gineri și cumnați. Toți au furat. De unde? De la familiile tradiționale care i-au votat și i-au ținut la putere atâția ani.
Până la alegerile parlamentare din 11 decembrie nu mai e mult, iar cei care se bat pentru voturile milioanelor de “apărători ai familiei tradiționale” vor face mari eforturi ca să organizeze referendumul în aceeași zi. Iar în cazul ăsta scorul PSD va fi zdrobitor, în condițiile în care intelectualii indeciși vor rămâne în case. Iar pe lângă PSD, cu discursul ei încărcat de credință, se va strecura în Parlament și Udrea.
După mai bine de un sfert de secol de la moartea lui, Ceaușescu ar avea motive de bucurie. Urmașii lui sunt din nou aproape să preia conducerea țării, iar cei care îl regretă vor face diferența. Ion Iliescu, fostul lui discipol, e bine, sănătos și încă influent, spre deosebire de Radu Câmpeanu, despre care ne-am amintit doar acum, când a murit. Și-a amintit de el și Ion Iliescu și a venit să-i depună un ultim omagiu celui pe care l-a bătut pe toate planurile: PSD-ul e bogat, puternic și activ, iar noi, românii, n-am evoluat prea mult ca mentalitate de pe vremea când el chema minerii la București. Dacă noi, ceilalți, vom rămâne nehotărâți în case, cei trei milioane de “mineri” care vor purta ștampile în loc de bâte ne vor semna viitorul și de data asta.
