Noul Parlament îşi începe mandatul cu o avalanşă de iniţiative legislative menite să dezincrimineze fapte penale din cele mai variate domenii: de la Codul Penal la legea societăţilor comerciale, de la finanţarea partidelor la integritatea funcţiei publice.

Aleşii puterii au în vizor pentru viitorul apropiat adoptarea mai multor proiecte de legi care i-ar avantaja pe ei, partidele lor sau clientela care ocupă funcţii în administraţia publică. Deputatul PSD Florin Iordache , social-democrat devenit foarte cunoscut după adoptarea ordonanţei de urgenţă care modifica legislaţia penală, revine în atenţia publică după ce a depus o serie de amendamente la un proiect de modificare a Legii finanţării partidelor politice prin care se abrogă prevederea potrivit căreia contribuţiile care depăşesc plafoanele legale pentru campaniile electorale sunt confiscate.

Practic, banii folosiţi ilegal de partide în alegeri sau la referendum să nu mai poată fi confiscaţi. La propunerea lui Florin Iordache ar urma să fie abrogat din Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor politice articolul care prevede că, în cazul nerespectării prevederilor din lege privind limita şi provenienţa contribuţiilor pentru campania electorală, indiferent că sunt venituri proprii, donaţii sau împrumuturi, se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat, scrie  Adevărul.

Un alt amendament depus de către Iordache este abrogarea articolului 53 care statuează că, pentru contravenţiile la finanţarea partidelor stabilite în articolul 52, „contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani şi/sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, pe baza hotărârii Autorităţii Electorale Permanente”.

Aşadar, fostul ministru al Justiţiei propune eliminarea obligaţiei candidaţilor sau partidelor de a returna banii sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care fac obiectul unor contravenţii constatate de Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit legii finanţării partidelor.

Amendamentele lui Iordache au fost făcute la o iniţiativă mai veche a opt deputaţi ai minorităţilor naţionale, prin care aceştia solicitau ca verificarea contribuţiilor pentru organizaţiilor minorităţilor să se facă doar în timpul campaniilor electorale şi strict în ce priveşte finanţarea campaniilor.

Fentarea parcursului legislativ

Un aspect esenţial al demersului lui Iordache e faptul că social-democratul a făcut amendamente la o lege care deja a trecut prima cameră, în acest caz Senatul, fiind ajunsă la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Trecut de Comisia juridică în forma dorită de Iordache, proiectul mai trebuie adoptat doar în plenul Camerei Deputaţilor pentru a deveni lege. Adoptarea acestei iniţiative nu ar trebui să fie o problemă pentru majoritatea parlamentară, în condiţiile în care noua formă a legii ar fi susţinută şi de mai mulţi liberali, potrivit unor surse politice. De altfel, PNL e unul dintre partidele care are cele mai multe probleme în decontarea baniilor cheltuiţi în campania de la parlamentare.

Desfiinţarea conflictului de interese, la un pas de adoptare

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolicea, şi-a reafirmat susţinerea pentru dezincriminarea conflictului de interese, proiectul de lege referitor la acest aspect urmând a ajunge în plen săptămâna aceasta. „Legislaţia în vigoare generează confuzii majore cu privire la conflictul de interese. Şi în penal şi în civil se utilizează aceeaşi sintagmă. Astfel, s-a propus înlocuirea în penal a sintagmei «Conflict de interese» cu «Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane».

Totodată, definiţia care se regăseşte în Codul Penal este lipsită de claritate şi previzibilitate“, a scris pe Facebook Eugen Nicolicea, deputat PSD care a invocat faptul că în prezent un angajator din sistemul public nu mai poate da nici măcar o primă pentru că ar fi conflict de interese.

Modificările aduse la articolul 301 din Codul Penal sunt esenţiale, fiind introdusă în articol precizarea „prejudiciului de interes public“ şi interzicerea ocupării unei funcţii publice pentru doar trei ani, nu pentru o perioadă pe care o stabileşte instanţa, cum e acum. Prin noua abordare, practic, nu se mai sancţionează penal simpla angajare a unei rude, care este esenţa conflictului de interese, ci trebuie demonstrat că această faptă a produs un prejudiciu public.

„Dacă alegi o rudă genială care a luat Premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese“, spunea, plastic, Nicolicea după şedinţa în care făcuse modificări la Codul Penal.

În postarea de pe Facebook, acesta a revenit cu precizarea că exemplul său a fost „exagerat“, fiind o situaţie ipotetică.

Liber la devalizarea companiilor

După ce Guvernul a emis celebra Ordonanţă 13/2017 care dezincrimina abuzul în serviciu, parlamentarii PSD pregătesc o nouă lege care să-i scape de puşcărie pe potenţialii penali. Nu mai puţin de 34 de deputaţi PSD au depus, la Senat, pe 28 martie, un proiect de modificare a trei acte normative: Legea contabilităţii, Legea societăţilor comerciale şi Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

Proiectul, care în prezent aşteaptă puncte de vedere de la Guvern şi de la Consiliul Legislativ, prevede eliminarea pedepsei cu închisoarea pentru directorii şi administratorii care favorizează alte firme şi folosesc discreţionar banii companiilor pe care le conduc.

Dacă aceste prevederi ar intra în vigoare, mai multe VIP-uri din politică ar scăpa cu faţa curată. Printre ei se află şi fostul deputat PSD Mădălin Voicu, numit recent secretar de stat la Ministerul Culturii, trimis în judecată în dosarul privind deturnarea de fonduri europene destinate integrării sociale a romilor.

Cine ar profita de modificarea legilor

Una dintre modificările propuse vizează Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei în sensul eliminării unor fapte din categoria infracţiunilor. Concret, social-democraţii vor să nu mai fie considerată infracţiune şi să nu se mai pedepsească cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarea faptă: folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea cooperativă, într-un scop contrar intereselor acesteia ori în folosul propriu sau pentru a favoriza o altă societate.

În plus, iniţiatorii proiectului vor să elimine din Legea societăţilor comerciale mai multe aliniate de la art. 272, potrivit cărora se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii, care foloseşte cu rea-credinţă bunurile sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia ori în folosul propriu sau pentru a favoriza o altă societate în care făptuitorul are interese direct sau indirect.

Eliminarea celor două prevederi din Legea societăţilor comerciale i-ar favoriza în primul rând pe directorii şi administratorii de companii de stat, care scapă de răspundere în cazul în care faptele incriminate nu mai sunt considerate infracţiuni. De altfel, până acum, de faptele prevăzute la articolul 272 au fost acuzaţi în principal directori de companii de stat.

Distribuie Distribuie Comentarii