Mecanismul de relocare a refugiaților între statele Uniunii Europene este dificil de pus în practică atât timp cât nu se avansează în chestiunea controlului fluxului migrator, iar acest mecanism în sine, stabilit după o formulă matematică, nu este o soluție potrivită întrucât migranții trebuie să poată fi integrați în cultura și societatea țării gazdă, a subliniat premierul român Dacian Cioloș într-un interviu publicat vineri de cotidianul francez Le Monde.

'Am acceptat să participăm la planul de primire a migranților. Totuși, există un blocaj cu aceste cote impuse, care sunt respinse de mai multe state. Noi suntem pregătiți să ne asumăm responsabilități, în funcție de capacitățile noastre. În acest fel înțeleg eu solidaritatea. Trebuie să fim primitori și deschiși, dar și realiști, altfel suntem iresponsabili', a indicat premierul român, atrăgând atenția că, spre deosebire de alte state ale UE, România nu are tradiția primirii unor migranți din afara Europei.

În contextul divergențelor pe tema cotelor obligatorii de refugiați, premierul român a remarcat și anumite elemente deficitare în mecanismul decizional european. 'Atunci când se ajunge la situații de blocaj sau când patru ori cinci state spun 'nu, nu și nu', cum este problema refugiaților, înseamnă că există o problemă în pregătirea deciziilor Consiliului. Și cum nu sunt ascultați, unii au găsit alte mijloace de a se face auziți', a răspuns premierul român când a fost întrebat dacă este îngrijorat de clivajul pe care chestiunea refugiaților l-a creat între vestul și estul Europei.

La o întrebare legată de posibilitatea ca România să se alăture Grupului de la Vișegrad (format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia), premierul Cioloș a menționat că astfel de grupuri cu geometrie variabilă nu sunt în spiritul construcției europene, dar pot exista apropieri ale punctelor de vedere pe teme asupra cărora unele țări pot avea interese comune.

În ceea ce privește cazul specific al Poloniei, împotriva căreia Comisia Europeană a lansat o procedură preliminară privind respectarea statului de drept, premierul român a apreciat că acest avertisment ar trebui urmat de dialog, pentru a se evita o escaladă. 'Nu sunt sigur că polonezii sunt antieuropeni, dacă li se pun pe masă toate avantajele apartenenței la UE. Ei nu sunt dispuși să renunțe la libera circulație a bunurilor, a capitalurilor și a persoanelor, precum și la posibilitatea de a lucra în statele UE'', a adăugat premierul român.

Întrebat în încheiere dacă este îngrijorat pentru viitorul Europei, el a admis că este îngrijorat, dar că nu se teme. 'Avem suficientă luciditate în statele membre pentru a nu distruge proiectul comun', a conchis premierul român.

AGERPRES