Cioloș îl UMILEȘTE pe Găurel: „Răspunsuri pentru Comisia despre nimic”
Fostul prim ministru Dacian Cioloș îl umilește, într-o postare pe Facebook, pe Găurel.
Fostul premier Dacian Ciolos acuza PSD ca ar putea fi suparat pentru ca a refuzat sa amane reducerea TVA si eliminarea taxei pe stalp si a supra-accizei la carburanti. Intr-un document postat pe Facebook si intitulat "Răspunsuri pentru Comisia despre nimic", Ciolos publica raspunsurile la acuzatiile lui Găurel privind mandatul guvernului tehnocrat.
Documentul integral semnat de Cioloș și mai mulți miniștri din guvernul său:
Cele mai frecvente întrebări privind situația execuției bugetare din 2016.
În urma mai multor afirmații fără temei apărute în spațiul public, legate de execuția bugetară a anului 2016, fostul Prim-ministru Dacian Cioloș și foștii membri și consilieri de specialitate ai Guvernului au formulat unele răspunsuri la cele mai frecvente întrebări privind modul în care au fost gestionate veniturile și cheltuielile bugetare în timpul mandatului:
Nu există nicio „gaură” în bugetul anului 2016. Dacă o astfel de „gaură” ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului. Am încheiat însă anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat inițial de 2,8%.
În 2015, Guvernul Ponta a estimat că în 2016 ar putea fi încasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealistă în condițiile în care programele europene de finanțare erau blocate sau mult întârziate.
Dacă ne uităm la tot ceea ce a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări, cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an.
Atunci când se face o rectificare bugetară, se iau în calcul în special veniturile fiscale. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar dacă am început anul cu reduceri de taxe - respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stâlp, etc. - am reușit să realizăm încasările programate.
Datele privind evoluția economică și situația încasărilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o nouă rectificare în luna noiembrie. Prin această rectificare au fost alocate sume suplimentare în valoare de cca. 287 milioane lei și au fost alte redistribuiri între ministere, acolo unde erau imperios necesare (agricultură, dezvoltare locală, sănătate, asistență socială, etc.).
Nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 nu are un impact negativ asupra bugetului din 2017. Cei care afirmă că din veniturile prognozate și nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii și pensii, fac afirmații pur propagandistice, fără legătură cu regulile de execuție bugetară.
Nu am lăsat nicio moștenire grea actualului guvern. Dimpotrivă, le-am ușurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 miliard de lei în plus) și le-am creat condiții favorabile pentru a încasa mai mulți bani europeni în 2017
Execuția bugetară a anului 2016 are o ”gaură” de 10-14 miliarde lei?
Nu există nicio ”gaură” în bugetul anului 2016. Dacă o astfel de "gaură” ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului. Am încheiat însă anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat inițial (de 2,8%), ceea ce demonstrează ca am guvernat cu responsabilitate și prudență, într-un an cu numeroase presiuni electorale. Mai degrabă, această idee poate fi considerată o ”fumigenă” a celor care caută scuze pentru a explica de ce nu pot realiza promisiunile făcute în campanie de PSD și ALDE.
Strict tehnic, cel mult putem vorbi de o estimare prea ambițioasă atunci când a fost făcută proiecția bugetară pentru 2016 la capitolul fonduri externe nerambursabile, dar estimarea inițială a fost făcută de guvernul Ponta în 2015. Guvernul Cioloș a preluat această estimare existentă la Ministerul de Finanțe atunci cand a adoptat bugetul.
Guvernul Ponta a estimat în 2015 că în 2016 ar putea fi încasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealistă în condițiile în care programele europene de finanțare erau blocate sau mult întârziate. Estimarea a fost totuși menținută din dorința noastră de a crea premisele bugetare pentru cât mai multe proiecte care ar putea fi finanțate de la Uniunea Europeană, mai ales pentru instituții finanțate de la buget.
Supărarea PSD ar putea veni și din faptul că am refuzat amânarea implementării în 2017 a unor măsuri din codul fiscal aprobat de PSD în 2015, care conduc la diminuarea veniturilor fiscale cu 6,5 miliarde lei (TVA 19%, eliminarea supra-accizei și eliminarea ”taxei pe stâlp”). Asta, în timp ce noi am reușit în 2016 să aplicăm măsurile de reducere fiscală care urmau să intre în vigoare la începutul anului (de exemplu, reducerea TVA de la 24% la 20%), chiar dacă asta a dus la reducerea veniturilor cu 10,5 miliarde lei. Și, chiar în aceste condiții, am încheiat anul cu un deficit bugetar mai mic decât cel estimat inițial.
Cât a încasat România din fonduri europene în 2016?
Guvernul instalat la sfârșitul lui 2015 a găsit o situație dezastruoasă pe segmentul de fonduri europene – nu exista nici o autoritate de management desemnată și nici un plan realist pentru pregătirea procesului de desemnare, doar 10 apeluri de proiecte erau lansate și doar 11 condiționalități din cele 36 erau îndeplinite.
Într-un an, am desemnat trei autorități de management, am rezolvat 20 de condiționalități din cele 25 rămase nerezolvate și alte 5 le-am lăsat cu planuri de acțiune agreate, pentru a evita suspendarea fondurilor. Pentru exercițiul financiar 2014 – 2020, am lansat 41 de apeluri de proiecte, în valoare de 13 miliarde de Euro și am încheiat contracte în valoare de 1,5 miliarde euro.
Pentru perioada de finanțare precedentă 2007-2013, am preluat o rată de absorbție de 58% și decizii grele de luat privind proiecte problematice. Până la închiderea programelor, am crescut rata absorbției de la 58% la peste 80%.
La agricultură, absorbția a depășit 4 miliarde euro în perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016.
Până la sfârșitul lunii decembrie 2016 intraseră de la Uniunea Europeană 77% din banii plătiți, restul urmând să fie decontați la jumătatea lunii ianuarie 2017, exact când e nevoie mare la buget, un alt avantaj lăsat moștenire actualului guvern.
Așadar, în 2016 am făcut eforturi semnificative pentru a debloca programele europene iar rezultatele au început să se vadă și se vor vedea și mai mult în 2017 dacă noul guvern va implementa eficient proiectele demarate de guvernul Cioloș.
Însă, atunci când dorim să evaluăm câți bani au intrat de la Uniunea Europeană în țară în 2016, sunt mai mulți indicatori la care ne putem raporta. Dacă ne uităm la tot ce-a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an.
Cele 7 miliarde euro aduse în România de la UE în 2016 au fost decontări pe care Comisia le-a făcut inclusiv pentru proiecte derulate în anii anteriori de diverși beneficiari, companii private sau autorități publice.
Motivele pentru care aceste sume nu sunt reflectate în bugetul general consolidat sunt următoarele: aceste miliarde de euro s-au dus direct către beneficiari – companii private, autorități locale, ONG-uri etc. sau au fost utilizate pentru a returna împrumuturi făcute de autoritățile de management în anii trecuți atunci când nu existau resurse din fonduri europene pentru a onorara plățile beneficiarilor.
Mai mult, a trebuit să plătim 6 miliarde de lei pentru finalizarea unor proiecte din fonduri europene, pentru care banii de la Bruxelles fuseseră deja încasați de Guvernul Ponta. În caz contrar, acești bani de la Bruxelles ar fi trebuit returnați din cauza nefinalizării proiectelor.
Strict pe încasările pentru 2016 la bugetul de stat, execuția bugetară s-a încheiat la capitolul fonduri europene cu venituri de 5,2 miliarde lei față de estimarea inițială de 12,3 miliarde lei. Însă, nici această cifră nu reflectă complet realitatea din teren, pentru că se referă doar la facturile decontate de Comisie. Cheltuielile realizate însă în 2016 în cadrul proiectelor cu finanțare europeană sunt mai mari, de cca. 6 miliarde de lei, o sumă semnificativă având în vedere situația găsită la sfârșitul anului 2015.
Ca să înțelegem mai bine rezultatele guvernului Cioloș la capitolul fonduri europene, este suficient să comparăm cele două exerciții bugetare europene, 2007-2013 față de 2014-2020. În anul 2009, al treilea an al exercițiului, au fost atrași 1,9 miliarde lei, iar în anul 2016, al treilea an al exercițiului curent, absorbția este de 5,2 miliarde lei. De aproape 3 ori mai mult! Iar guvernul PSD a reușit performanța de a rata primii 2 ani de absorbție, 2014-2015, atrăgând numai 0,44 miliarde lei din fondurile europene.
De ce nu a fost corectată estimarea inițială dacă era nerealistă, ținând cont de faptul că au fost două rectificări bugetare în 2016, din care ultima în noiembrie?
Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie explicate câteva reguli de construcție și rectificare bugetară. Bugetul național are două componente principale: venituri fiscale (taxe, impozite, etc.), venituri nefiscale (taxe, dividende, redevențe, etc.) si fonduri externe, rambursabile si nerambursabile. Fondurile europene și unele venituri nefiscale (care se constituie ca venituri DOAR în măsura în care au loc în prealabil cheltuieli din buget), nu sunt luate în calcul la o rectificare bugetară pentru că nu au impact în deficitul bugetar, deoarece se înscriu atât pe venituri cât și pe cheltuieli.
Atunci când se face o rectificare bugetară, se iau în calcul în special veniturile fiscale. Din veniturile fiscale se asigură plata salariilor, a cheltuielilor de capital și a deficitului la bugetul de pensii. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar dacă am început anul cu reduceri de taxe - respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stâlp, etc. - am reușit totuși să realizăm încasările programate.
Mai mult, având în vedere evoluția economiei din primul semestru, care a înregistrat un ritm de creștere de 5,2%, mai mare decât nivelul de 4,2% estimat la proiecția bugetară, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în semestrul al doilea, dat fiind faptul că veniturile reale erau mai mari decât cele prognozate.
Care a fost urgența unei noi rectificări bugetare în noiembrie, cu o lună înainte de încheierea anului fiscal?
Dacă analizăm execuția bugetară din anii precedenți, toate rectificările bugetare în perioada 2010 – 2016 au fost făcute în lunile octombrie sau noiembrie. Asta se întâmplă pentru că, în timpul anului, o execuție bugetară prudentă îți permite la final de an un spațiu fiscal prin care să se acopere mai multe cheltuieli bugetare angajate în timpul anului cu respectarea țintei de deficit bugetar.
Datele privind execuția bugetară cât și principalii indicatori economici după primele zece luni ale anului au făcut necesară o nouă rectificare bugetară pozitivă pentru că în contul veniturilor bugetare au fost înregistrate încasări mai mari decât prognoza inițială cu cca. 287 milioane lei, creșterea economică anticipată pentru finalul anului a fost majorată de la 4,1% la 4,8% iar deficitul bugetar era de 0,7% în luna octombrie față de ținta estimată de 2,8%.
Așadar, datele privind evoluția economică și situația încasărilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o nouă rectificare în luna noiembrie. Prin această rectificare au fost distribuite sume suplimentare în valoare de cca. 287 milioane lei și au fost alte redistribuiri între ministerele și instituțiile care au făcut economii în 2016 către celelalte instituții care au angajat cheltuieli mai mari.
Am asigurat finanțări suplimentare pentru sănătate, agricultură, investiții, proiecte și politici publice, plata drepturilor sociale, etc. Am analizat temeinic să vedem unde pot fi cheltuiți banii până la sfârșitul anului și, acolo unde am constat că resursele nu pot fi folosite, le-am redistribuit, astfel încât ele să ajungă unde erau necesare.
În cadrul ultimei rectificări, proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile 2014-2020 au fost majorate cu peste 1 miliard de lei pentru bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Banii alocaţi prin această rectificare bugetară au permis începerea de la 1 decembrie a unor plăți finale aferente schemelor de plăți directe, în limita sumei de 1,09 miliarde lei.
Pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, aflat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, am asigurat 1,245 miliarde de lei pentru acoperirea plăților necesare până la finalul anului pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii școlare și de drumuri.
Alocările suplimentare de la Agricultură și Dezvoltare Regională nu au fost rezultatul unor presiuni politice, ci efectul execuției bugetare realizate de aceste ministere care au reușit să avanseze la plată sume mai mari față de alți ordonatori de credite.
Sume importante de bani au fost alocate și la Muncă (peste 142 milioane lei) pentru plata integrală a drepturilor de asistență socială sau la Sănătate, unde am avut în vedere credite de angajament suplimentare în sumă de 2,21 miliarde de lei.
Fondurile alocate suplimentar au provenit în principal din economiile ministerelor efectuate în primele 10 luni. De exemplu, ministerul Finanțelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei din dobânzi și din contribuția României la bugetul UE dar și din economii la cheltuieli de personal. Alte economii importante au fost realizate la Transporturi (254 mil. lei), Apărare (360 mil. lei), etc.
De ce la a doua rectificare a fost păstrată o estimare nerealistă privind fondurile europene, mai ales cu o lună înainte de încheierea execuției bugetare?
Estimările privind cheltuirea fondurilor europene sunt centralizate de Ministerul Finanțelor Publice în proiecția bugetară a unui an, pe baza informațiilor transmise de autoritățile publice locale sau centrale privind proiectele cu finanțarea europeană pe care intenționează să le deruleze în acel an.
Vorbim în principal de estimări ale beneficiarilor instituții publice în baza cărora ministerul de Finanțe trebuie să le asigure cheltuială inițială și cofinanțarea necesară. Dacă aceste proiecte sunt eliminate din structura bugetului, chiar și cu o lună înainte de încheierea anului, acele autorități, dacă ar obține finanțarea europeană nu ar mai putea lansa derularea acelui proiect în anul bugetar respectiv, pentru că nu ar mai exista în nicio prevedere bugetară. Mai mult, derularea unui proiect sau angajarea unor sume fără o prevedere bugetară este ilegală.
Reducerea cheltuielilor alocate în buget fondurilor europene ar fi stopat posibilitatea lansării de noi proiecte pe principiul că o cheltuială nu poate fi angajată. Pe de altă parte, în tot cursul anului 2016 am făcut eforturi ca în cadrul prioritizării proiectelor să mutăm pe fonduri europene proiecte demarate integral cu fonduri din buget, pentru a creste absorbția pentru perioada 2007 - 2013.
Ori, o diminuare a acestor prevederi bugetare ar fi făcut efortul nostru inutil.
Au fost acuzații că, de fapt, această estimare inițială nerealistă privind absorbția de fonduri europene a fost păstrată pentru a ascunde alte cheltuieli sau corecții bugetare în ultimele luni de guvernare.
Nicidecum. Acest lucru nu ar fi fost oricum posibil, ținând cont de tehnica bugetară. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că aceste venituri estimate dacă nu au fost realizate conform proiecției bugetare inițiale, nici nu au intrat în bugetul României, nici nu au fost cheltuite ”pe ascuns” și nici nu au dispărut.
Procesul de absorbție începe cu efectuarea cheltuielilor, pentru care sunt prevăzute sume similare pe venituri, tocmai pentru ca procesul de absorbție să nu dezechilibreze bugetul. Sunt cheltuieli „în oglindă” cu veniturile. Cu alte cuvinte, dacă nu se realizează cheltuieli din fonduri europene, nici la venituri nu rezultă încasări de la Uniunea Europeană.
Din păcate, de foarte multe ori în ultimii ani au fost supraestimate veniturile din fonduri europene și nu e prima dată când acestea nu se realizează conform prognozei. Este o problema structurală, a modului în care se realizează proiecția bugetară corelat cu implementarea proiectelor europene realizate de instituțiile publice si care nu a fost specifică acestui an, așa cum se lasă să se înțeleagă.
În ultimii ani au fost aproape sistematic diferențe între veniturile estimate și cele realizate din fonduri europene. În 2014, au fost prognozate 14,8 miliarde lei și au fost realizate 12,9 miliarde lei, deci au ”lipsit” aproape 2 miliarde de lei. Iar în 2013 a fost și mai rău, după ce au fost prognozate la rectificare încasări de 12,4 miliarde lei, în final au fost realizate venituri mai puține cu peste 3 miliarde de lei, iar în 2012 au ”lipsit” din aceleași motive 4,6 miliarde lei.
Chiar și în anul 2015, când a fost un an de final pentru exercițiul financiar 2007 – 2013 și era de așteptat să se acumuleze decontările din anii anteriori, tot a fost „gaură” (dacă judecăm lucrurile în această interpretare) de aproape de 3 miliarde de lei, culmea, față de o prognoză rectificată chiar în cursul anului. Foarte important de spus că, în decembrie 2015 au fost atrase 7 miliarde de lei , adică aproape o treime din suma totala atrasă în 2015.
În ce măsură diminuarea deficitului bugetar s-a făcut prin reducerea cheltuielilor de investiții?
Este aceeași situație cu estimarea privind veniturile prognozate din fonduri europene.
La fiecare început de an se aprobă diverse prevederi bugetare pentru diferite proiecte de investiții propuse de principalii ordonatori de credite. Chiar dacă unele dintre aceste proiecte nu avansează conform proiecției bugetare inițiale, prevederile bugetare respective trebuie menținute, altfel nu ar putea fi derulate acele investiții.
La final de an se fac corecțiile necesare, astfel încât execuția bugetară să reflecte realitatea. Aceste corecții sunt însă de cele mai multe ori negative la capitolul investiții și acest lucru se întâmplă aproape în fiecare an. În alți ani, a fost chiar mai rău din acest punct de vedere, comparativ cu 2016.
Astfel, în 2016, cheltuielile de capital realizate au însumat 18,7 miliarde lei, respectiv 98% din cât au fost programate. În noiembrie 2015, cheltuielile de capital realizate au fost de numai 53% din programul de 19 miliarde. Doar finalizarea unor proiecte de investiții în valoare de 8 miliarde de lei în decembrie 2015, a condus la creșterea implementării cheltuielilor de capital la 93% din programul pe 2015.
Trebuie să înțelegem că marile proiecte de investiții, în special cele de infrastructură rutieră, necesită o pregătire judicioasă înainte de derularea efectivă a investiției. De la faza de pregătire până la finalizare, un astfel de proiect de infrastructură, realizat riguros, durează 3-4 ani. Ori, noi, în 2016, mai ales la capitolul infrastructură, nu am găsit proiecte pregătite pentru execuție, care sa permită plăți semnificative realizate în cursul anului. Pentru ca noi să fi putut realiza aceste cheltuieli, asta ar fi presupus să fi preluat la sfârșitul anului 2015 proiecte serioase aflate în execuție. Și aici, ca și la fonduri europene, a trebuit să deblocam proiecte care stagnau de ani de zile. În momentul de față se lucrează pe toate proiectele de infrastructură rutiera contractate. Daca actualul guvern le va continua, s-ar putea face plăți semnificative în următorii ani.
În acest sens, am deblocat activitatea de lucrări pe 160 de Km de autostradă și am pregătit lansarea licitațiilor pentru alți 500 Km de autostradă, 300 Km de drum expres și 9 variante ocolitoare. Aceasta este ”moștenirea” guvernului Cioloș la capitolul marilor proiecte de investiții.
Situația încasărilor din ultimele luni arată o prăbușire a veniturilor, în special la capitolul încasări din TVA și sunt critici cu privire la ritmul de colectare.
Nu este adevărat. Dimpotrivă. Încasările lunare, inclusiv în noiembrie și decembrie s-au păstrat în ritmul mediu anual și au fost conform programărilor inițiale.
Noi am început anul cu aplicarea unei reduceri majore de fiscalitate prin diminuarea cu o cincime cotei de TVA de la 24 la 20% și ulterior, începând din iunie, cu un TVA de 9% la alimente. În medie, pentru tot anul am avut o cotă de TVA redusă cu 26%. În schimb, încasările din TVA, care asigură o treime din bugetul României, au avut o diminuare medie anuală de doar cca. 8-9%. Cu alte cuvinte, deși taxa a fost redusă cu 26% din valoarea acesteia, am încasat doar cu 9% mai puțin. Asta urmare și a unui consum crescut, dar și datorită unei colectări îmbunătățite.
În noiembrie și decembrie, situația încasărilor din TVA a fost în linie cu media anuală, respectiv încasări mai mici cu 8-9% față de aceeași lună din anul precedent. În schimb, în decembrie s-a înregistrat o situație excepțională, întrucât am reușit să decontăm rambursări din TVA cu un miliard de lei mai mult decât în mod obișnuit. Acest lucru a diminuat suma finală a TVA pentru decembrie, însă avantajează bugetul pe 2017. Practic, în decembrie am decontat un miliard de lei în plus care altfel ar fi fost decontat în luna ianuarie din 2017. În acest fel am ușurat povara pe noul buget 2017.
Deci, în decembrie nu avem nicio cădere a încasărilor din TVA, dimpotrivă, dacă ținem cont de decontările făcute în avans pentru rambursările din TVA, putem spune că am înregistrat o sumă mai mare în contul acestor venituri.
România a înregistrat în 2016 cel mai mic nivel din ultimii zece ani al veniturilor ca pondere în PIB, de doar 29,2%.
Reducerea cotelor de impozitare conduce și la reducerea încasărilor din taxe și impozite. E adevărat că rămân mai mulți bani in economie dar și mai puțini bani la stat. Noul cod fiscal implementat din ianuarie 2016 a condus la diminuarea veniturilor din taxe și impozite cu 10,5 miliarde lei.
Nivelul veniturilor bugetare din 2016 a fost de cca. 221,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă într-adevăr un procent de 29,2% dintr-un PIB de 758,5 miliarde lei. Aici însă trebuie să avem în vedere că anul 2016 a fost marcat de o reducere majoră de taxe, în special la TVA, dividende, impozit pe venit, etc. Totuși, colectarea arată o recuperare a acestor reduceri în încasările fiscale.
De exemplu, reducerea medie a cotei de TVA a fost de 26% în 2016, în timp ce încasările s-au diminuat cu numai 9%.
Totodată, procentul mai redus al veniturilor bugetare în PIB se datorează și faptului că în 2016 am o avut o creștere economică mare, de cca. 4,8%. Este firesc în aceste condiții, ca la un PIB mai mare, cu același nivel al taxelor sau chiar mai redus, cum a fost cazul în 2016, ponderea veniturilor bugetare în PIB să scadă.
Eficiența colectării taxelor se măsoară însă în cifre: ANAF a colectat în 2016 cu 2,60 de miliarde de lei mai mult decât în 2015 și cu 3,52 miliarde de lei mai mult decât în programul prevăzut în ianuarie 2016.
Ce impact are nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 pentru bugetul anului 2017?
Bugetul de stat se construiește pe principiul anualității. Construcția noului buget pe 2017 începe de la zero, atât ca venituri cât și pe partea de cheltuieli. La sfârșitul anului bugetar, se compară cheltuielile cu veniturile și rezultă deficit sau surplus bugetar, care nu se transferă în bugetul anului următor. Deficitul se adaugă datoriei publice și nu afectează în niciun fel bugetul pe anul următor.
Nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016, în special din venituri nefiscale, din fonduri europene, nu are niciun impact negativ asupra bugetului din 2017. Dimpotrivă, s-ar putea spune că prin deblocarea multor proiecte din fonduri europene în 2016, am creat condițiile pentru încasarea mai multor venituri la acest capitol în 2017. Din estimările noastre, în 2017, România ar trebui să încaseze cca. 3 miliarde de Euro de la Uniunea Europeană pentru proiectele deblocate de noi în 2016.
Cei care afirmă că din veniturile prognozate și nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii și pensii, fac afirmații pur propagandistice fără nicio legătură cu regulile de execuție bugetară.
Ați lăsat o proiecția bugetară pentru 2017? Cât de sustenabilă este în contextul măsurilor promise de noul guvern?
Sigur, am lăsat o proiecție bugetară pentru 2017 plecând de la datele preliminare privind execuția bugetară pe anul anterior. Noi am prevăzut un nivel al veniturilor similar celui estimat în 2016, respectiv cca. 236 miliarde lei și un deficit de 2,9%.
Însă, noul guvern a adoptat deja o serie de decizii cu un impact bugetar suplimentar de cca. 9 miliarde de lei, care se adaugă la deficitul prognozat de 2,99%. Această înseamnă din punctul nostru de vedere că după prima luna de guvernare din 2017 vorbim de o nouă estimare a deficitului care în aceste condiții ar urma să depășească 4% din PIB, ceea ce face foarte greu sustenabilă proiecția bugetară pentru 2017.
Cea mai mare problemă a actualului guvern este creșterea veniturilor în 2017 la un nivel de 253 miliarde de lei, pe cât se bazează programul actual de guvernare, de la un nivel de 221,5 miliarde lei înregistrat în 2016. Cu alte cuvinte, este necesară o creștere cu 15% a veniturilor în 2017 față de 2016 pentru acoperi ”gaura” de peste 30 miliarde de lei din bugetul necesar pentru realizarea promisiunilor din programul de guvernare.
Estimarea veniturilor pentru 2017 la 253 mld lei, în programul de guvernare al PSD, s-a făcut pe baza unei prognoze a creșterii economice de 5,5% , cu mult peste prognoza noastră de 4.3% și peste prognoza altor instituții, de sub 4%.
Angajarea unor promisiuni în baza unor estimări nerealiste de creștere economică și implicit de venituri bugetare nu este responsabilitatea guvernului Cioloș.
Execuția bugetară din 2016 a fost responsabilă și transparentă: nu există nicio „gaură” în buget, nu am lăsat nicio moștenire grea actualului guvern, dimpotrivă, le-am ușurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 mld lei în plus) și le-am creat condiții favorabile pentru a încasa mai mulți bani europeni în 2017 (cca. 3 mld. euro)
