România ar fi trebuit să aibă abordări strategice în negocierea Acordului de Parteneriat şi argumente în acest sens, în caz contrar serviciile CE având obiceiul de a impune anumite lucruri, a declarat, vineri, Dacian Cioloş, adăugând că analiza şi elaborarea programelor nu poate fi externalizată.

Dacian Ciolos (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto)

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a precizat că nivelul scăzut al ratei de absorbţie a fondurilor europene are drept cauză lipsa capacităţii administrative de a gestiona aceşti bani, şi nu proiectele propuse, precum şi calitatea conţinutului programelor operaţionale.

În ceea ce priveşte aceste programe operaţionale, "şi pentru perioada bugetară care vine mai avem nevoie de întărirea capacităţii de expertiză din interiorul structurilor guvernamentale", a spus Cioloş, la dezbaterea "Cum facem din integrarea europeană un succes", organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Societatea Academică Română (SAR).

Precizând că este vorba doar de "o observaţie personală", comisarul pentru Agricultură a subliniat că, pentru exerciţiul 2014-2020, în România "există reflexul de a externaliza analizele strategice şi chiar elaborarea programelor". "Există încă o auto-neîncredere în administraţia naţională că vom fi capabili să elaborăm noi programul şi să mergem să-l susţinem la Bruxelles. Şi atunci luăm un expert străin. Sunt multe state membre care folosesc expertiza externă pentru a se ajuta să îşi pregătească partea de programare, dar, în general, elaborarea programelor şi negocierea lor cu CE o face administraţia pentru că trebuie să-ţi aperi, să-ţi susţii nişte puncte de vedere", a declarat oficialul european.

Dacian Cioloş a explicat că Acordul de Parteneriat între un stat membru şi Comisia Europeană înseamnă negociere. "Dacă ştii să negociezi. Dacă nu, într-un fel sau altul, îţi sunt impuse (lucruri) de către serviciile Comisiei pentru că asta e negocierea: dacă ai argumente şi îţi susţii punctul de vedere, îl impui şi-ţi traduci propriile obiective în programele operaţionale. Dacă nu, există tendinţa şi în serviciile CE de a se asigura că anumite elemente de programare corespund cu anumite orientări orizontale ale UE", a mai spus comisarul pentru Agricultură.

În opinia sa, pentru perioada 2014-2020, România trebuie să se axeze mai mult pe calitatea absorbţiei fondurilor structurale şi a celor din cadrul Politicii Agricole Comune, dar pentru asta e nevoie de o strategie naţională şi "o referinţă clară" în AP şi în programele operaţionale. "E important ca în negocierea Acordului de Parteneriat să ai abordări strategice pe competitivitate, pe forţa de muncă, pe transporturi, pentru că aceea va fi referinţa, acele strategii ţi le faci tu ca stat membru", a spus Cioloş, adăugând că pe baza propriilor angajamente ale ţărilor, CE face evaluarea cheltuirii fondurilor.

Potrivit lui Cioloş, la Bucureşti există încă reflexul: "punem noi ce punem în strategie, ca să dea bine şi pe urmă vedem noi cum finanţăm şi spre ce orientăm şi cum evoluăm pe parcurs".

La rândul său, fostul comisar Leonard Orban a precizat că nu Ministerul Fondurilor Europene trebuie criticat pentru reproşurile CE privind Acordul de Parteneriat, ci lipsa unor abordări strategice pe anumite domenii.

"Problema nu e a Ministerului Fondurilor Europene, problema ţine de abordări strategice pe diferite sectoare, ţine de calitatea guvernanţei, ţine de alegerea priorităţilor. Este extrem de greu să alegi priorităţi pentru că trebuie să răspunzi la nenumăraţi stimuli, la nenumărate interese şi la nemumărate presiuni. Şi atunci de cele mai multe ori se preferă abordarea 'pom de Crăciun', adică punem de toate acolo şi pe urmă vedem cum va fi", a spus Leonard Orban.

Secretarul de stat în MFE Gabriel Onaca a recunoscut că Acordul de Parteneriat nu a avut la bază un document strategic naţional, dar acesta ar fi trebuit elaborat şi finalizat înainte de trasarea AP.

"Aceasă lipsă a unui document strategic ne creează foarte mari dificultăţi în a creiona un Acord de Parteneriat aşa cum ni-l dorim noi (...) Pe de altă parte, în Regulamentul general 1303/2013 se stabilesc o serie de condiţionalităţi ex-ante care se referă în general la existenţa unor documente de politică publică: strategii, planuri, reglementări legislative", a spus Onaca.

Oficialul român a mai spus că sunt în curs de elaborate documente strategice naţionale, la nivelul ministerelor de linie.

"Fără a nega necesitatea unui document strategic unitar la nivel naţional, noi am avut în vedere rezultatele acestor strategii naţionale şi am prioritizat în consecinţă investiţiile susţinute din fonduri europene în AP", a explicat secretarul de stat.

Gabriel Onaca a declarat că filosofia programării a fost diferită de perioada 2007-2013. Elementul strategic de noutate a fost "concentrarea finanţărilor pe cele 11 obiective tematice, care sunt impuse" de CE, a explicat Onaca, precizând că România a identificat cinci provocări de dezvoltare la nivel naţional: competitivitatea şi dezvoltarea locală, oamenii şi societatea, infrastructura, resursele, precum şi administraţia şi guvernarea.

Sursa: mediafax.ro

Distribuie Distribuie Comentarii