Pensiile speciale, în proces de reformare, sunt rodul bunăvoinței majorității partidelor trecute prin Parlament în ultimii 20 de ani, fiind situații de voturi cot la cot ale Puterii și Opoziției.

Uneori, cu o simplă ridicare de mână, a apărut o nouă pensie specială FOTO Inquam Photos

În ultimii ani, Parlamentul a mimat rezolvarea situației pensiilor speciale, prin eliminare sau impozitare drastică, însă de fiecare dată CCR s-a opus, din cauza unor motive de procedură. Și în prezent, Guvernul susține că va „ajusta” aceste venituri, însă prin aducerea lor cât mai aproape spre principiul contributivității, adică spre modul cum acestea sunt date fiecărui senior care nu beneficiază de vreo lege specială.

Însă dincolo de partide și de politicieni care spun că vor rezolva situația, aceste venituri au avut niște inițiatori și au fost votate în Parlament. „Adevărul” vă prezintă „părinții” pensiilor speciale și susținătorii acestora din ultimele decenii. Primii care au primit pensii de serviciu au fost magistrații, printr-un proiect de lege al Guvernului condus de Victor Ciorbea (PNŢCD), când ministru al Justiției era Valeriu Stoica (PNL), adoptat de Parlament în 1997. De altfel, magistrații sunt singurii la care există și recomandări internaționale de asigurarea unei pensii apropiate de valoarea salariului, date fiind numeroasele restricții din timpul activității. Nu mai sunt date nici despre modul cum s-a votat, nici înregistrarea stenogramei.

Apoi, au venit pensiile speciale pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Un proiect trimis de Guvernul Năstase (2004) a fost modificat de Parlament, la Comisia de Muncă din Senat, unde structura condusă de Aristide Roibu (PSD) a decis în unanimitate instituirea pensiilor de serviciu. Votul din Camera Deputaților, în acest caz decizional, în unanimitate. Camera Deputaților era condusă la acea vreme de Valer Dorneanu.

Pensie pentru mai târziu

Valer Dorneanu, alături de Acsinte Gaspar și Doru Ioan Tărăcilă (toți PSD) au fost cei care au inițiat proiectul de lege prin care a fost dată pensie specială pentru magistrații CCR. Propunerea a fost votată de toate partidele parlamentare. Ca paradox, exact în 2004, Gaspar va pleca judecător la CCR. Valer Dorneanu va merge pe aceeași cale, 9 ani mai târziu.

Pensiile speciale pentru funcționarii publici parlamentari au apărut după o inițiativă depusă în anul 2000 de aleși din patru partide: Andrei Gherasim (PNȚCD), Acsinte Gaspar (PDSR), Andrei Chiliman (PNL) și Vasile Miclăuș (PUNR). În decembrie 2005, într-o ședință de plen reunit condusă de Nicolae Văcăroiu, aleșii votau în unanimitate pensiile speciale pentru funcționarii publici parlamentari.

Categoria personalului aeronautic navigant profesionist din aviația civilă a ajuns să aibă pensie de serviciu în urma unui proiect inițiat de aleși preponderent din PSD (printre care și Victor Ponta), dar cosemnată și de reprezentanți ai PNL (Bogdan Olteanu), PRM (Lia Olguța Vasilescu) și PD (Anca Boagiu), în 2006. Forma finală a acestei legi a fost votată în 2007. 219 voturi erau „pentru”, unul „contra” și două abțineri, fiind susținută umăr la umăr de PSD, PNL, PRM, PDL, UDMR, PC și Grupul minorităților.

Consens între Putere și Opoziție

Pensiile pentru conducerea Curții de Conturi au fost introduse în 2008, printr-un proiect depus de patru aleși ai PD. Însă inițiativa a fost votată final în Senat, în septembrie 2008, când 112 din 112 senatori prezenți au fost de acord cu instituirea acestor venituri (din toate partidele – PSD, PD, PNL, UDMR și PRM). Ulterior, PSD a mai amendat legea, ultima dată în 2017, când a trecut modificare susținută de social-democrați și ALDE, fiind permisă pensia specială și pentru cei cu jumătate de mandat.

Actuala formă a pensiilor speciale pentru corpul diplomatic și consular al României are la bază un proiect depus de șapte aleși PSD (printre care nume cunoscute ca Florin Iordache, Marian Neacșu sau Adrian Solomon), în 2015. Însă la votul final din Camera Deputaților, 277 de voturi au fost „pentru”, 2 „contra” (unul dintre ei fiind liberalul Cezar Preda) și 15 abțineri. Așadar, solidaritate între partide, pentru un proiect trecut prin ambele foruri în doar trei luni.

Nu în ultimul rând, Guvernul Ponta a fost cel care a introdus în 2015 pensiile de serviciu pentru personalul militar, fiind permisă retragerea din activitate de la 45 de ani. Deși opoziția, reprezentată la acea vreme de PNL, l-a criticat pe Ponta, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, forul decizional, cu 289 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” (Remus Cernea) și 13 abțineri (majoritatea de la PNL).

Parlamentarii și aleșii locali, excluși din reformă

Alte două categorii de pensionari speciali sunt parlamentarii și aleșii locali. Pensiile speciale pentru parlamentari au avut la bază un proiect semnat de 225 de aleși, din care peste 150 erau din PSD. Mai semnau proiectul aleși din UDMR, Partidul Liberal Reformator (Tăriceanu), deputați ai minorităților și un liberal. „Luați-vă Parlamentul înapoi!”, a fost îndemnul lui Anghel Stanciu, unul dintre inițiatorii pensiilor speciale pentru parlamentari. Stanciu avea șase mandate de parlamentar. Votul final pe aceste venituri a fost dat pe 15 decembrie, prin ridicare de mână, nu vot electronic. 287 de voturi erau „pentru”, unul „împotrivă” și cinci „abțineri”. Proiectul a trecut cu emoții, după ieșirea liberalilor din sală, cvorumul fiind reprezentat de 274 de voturi.

Pe de altă parte, aleșii locali s-au căpătuit cu pensii speciale prin bunăvoința Guvernului Dăncilă, care a adoptat prin OUG Codul Administrativ, după ce anterior PSD și ALDE eșuaseră. În acest cod sunt prevederile legate la pensiile care nici în anul 2023 nu sunt intrate în plată, la patru ani de la adoptarea OUG.