Flexibilizarea Austriei pe tema Schengen este datorată inclusiv jocurilor de culise ale diplomației americane, care a pus umărul alături de alți parteneri strategici și de autoritățile române la avansarea dosarului privind spațiul de liberă circulație

Cotidianul austriac „ Der Standard “ a dezvăluit că răzgândirea Austriei pe tema Schengen a ținut cont și vorbele bune puse de diplomația americană, dat fiind că România este „un aliat important al SUA în Europa de Est“: „Guvernul de la Viena a blocat procesul timp de luni întregi, dar acum Olanda, care s-a opus doar aderării Bulgariei la Schengen, dar nu și României, ar putea ridica veto-ul. Austria ar fi atunci pe cont propriu. Discuțiile dintre fostul ambasador al SUA în Austria, Ronald Lauder, și diplomatul american responsabil pentru Europa, James O’Brien, cu politicienii de la Viena au fost, probabil, de asemenea, decisive în decizia de a ceda. România este un aliat important al SUA în Europa de Est“, arată cotidianul austriac.

Presa de la Viena nu menționează acest aspect, însă cu Ronald Lauder s-a întâlnit și Marcel Ciolacu, în perioada turneului american, desfășurat la începutul lunii decembrie. Europarlamentarul Victor Negrescu a subliniat, într-o intervenție la Antena 3, că au fost numeroase intervenții ale unor actori politici externi pe lângă Guvernul de la Viena. „Da, au fost foarte multe intervenții diplomatice: ale cancelarului Olaf Scholz, ale președinției spaniole, conduse de Pedro Sanchez, ale partenerilor americani“, a punctat eurodeputatul PSD.

Nu ar fi pentru prima dată când s-a vorbit de lobby făcut de un actor internațional important. La începutul anului 2023, un lobby important pentru cauza română pe lângă Austria a fost făcut de ministrul de Externe al Israelului, Eli Cohen, precizau la acea vreme surse din diplomație pentru „Adevărul“.

Cât contează sprijinul partenerilor strategici

Răzvan Munteanu, analist de politică externă, a subliniat relevanța intervențiilor unor actori politici la nivel internațional, pe lângă o guvernare reticentă cum e cea din Austria. „România are nevoie să-și dubleze sprijinul diplomatic, iar orice suport din partea unor actori relevanți, în cazul acesta Statele Unite ale Americii, e de salutat. Partenerii noștri strategici practic dublează eforturile noastre și ne cresc șansele să avem rezultatul dorit: aderarea la Schengen“, a declarat Munteanu pentru „Adevărul“.

De asemenea, analistul de politică externă a subliniat că trebuie gestionată cu o atenție și mai mare relația cu Austria de acum încolo, pentru că Guvernul de la Viena se vede la rândul său supus atacurilor din partea extremei drepte populiste. „Presiunea politică internă pentru Guvernul austriac e mare și rămâne de văzut dacă până la urmă va putea să schimbe poziția ca țară pe tema Schengen sau nu. Însă dacă vorbim doar de Schengen aerian, personal cred că e un rezultat prea mic. România are nevoie de un Schengen total, mai ales pe partea cu transportul de mărfuri, unde e pierdut mult timp la granițe. Să nu fie o victorie a la Pirus pentru noi și să ne dăm seama că strategic nu prea am obținut mare lucru“, a atenționat Răzvan Munteanu.

Tensiuni pe tema aderării

Guvernul de la Sofia nu vede cu ochi buni condițiile cu care au venit autoritățile austrice pentru a fi de acord cu intrarea în Schengen cel puțin pe frontiera aeriană. „Într-o intervenție la BTV, premierul Nikolai Denkov a declarat că nu există niciun acord pentru ca Bulgaria să accepte migranți, în schimbul intrării în Schengen cu granițele aeriene. „Continuăm negocierile. Acesta este punctul lor de vedere asupra negocierilor, nu rezultatul final. Ceea ce este acceptabil este ca Bulgaria să respecte regulile comune. Dacă cineva vrea alte reguli specifice Bulgariei, acest lucru este absolut inacceptabil“, a afirmat liderul de la Sofia.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat luni, într-o intervenție la televiziunea publică „Ö1“, că Viena e dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile. Karner a menționat și cele trei condiții: o triplare a numărului de polițiști de frontieră și modernizarea tehnică a pazei de frontieră, în special la granițele bulgaro-turce și român-sârbe, precum și preluarea de către România și Bulgaria a unei părți din solicitanții de azil, în special din Afganistan și Siria.

Purtătorul de cuvânt al FPÖ (Partidul Libertății - formațiune populistă, considerată de unii specialiști de extremă dreapta) pentru securitate, Hannes Amesbauer, a criticat în termeni duri decizia, relatează agenția de știri austriacă APA.

„Odată cu mișcarea lui Karner de a slăbi veto-ul Schengen împotriva Bulgariei și României, ÖVP (Partidul Poporului din Austria, din care fac parte atât cancelarul, cât și ministrul de Interne - n.r.) demonstrează încă o dată că, în primul rând, nu are niciun interes sincer să oprească «noile migrații ale popoarelor», ci mai degrabă va deschide porțile și mai mult și, în al doilea rând, că este întotdeauna gata să-i ia pe austrieci drept proști și să-i trădeze în favoarea elitelor de la Bruxelles. Întoarcerea lui Karner este, prin urmare, o trădare continuă a propriei populații“, a afirmat austriacul.

Liberalii cer prudență și o aderare completă

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a subliniat că încă nu e o dată propusă pentru aderare completă la Schengen și a punctat că el nu s-a bucurat deloc de condițiile impuse Gerhard Karner pentru a permite intrarea în Schengen cu frontierele aeriene. „Cred că aţi remarcat că nu m-am bucurat deloc şi nu ne bucurăm de modul în care s-a derulat şi se derulează întreg procesul“, a afirmat, luni, Ciucă, într-o conferință de presă. În schimb, în spatele ușilor închise, Lucian Bode, fost ministru de Interne și actual secretar general al PNL, a precizat că România trebuie să obțină o decizie pe Schengen în care să fie prevăzută intrarea în două etape: atât cea aeriană, cât și cea terestră.