Două zile de proces nu au fost suficiente pentru a ajunge la un verdict: procesul împotriva liderului AfD din Turingia, Björn Höcke, pentru folosirea unui slogan nazist interzis, va continua la 1 iulie.

De pe mica scenă a unui pub dintr-un oraș împădurit din estul Germaniei, ideologul de dreapta Björn Höcke a încântat o mulțime de adepți la sfârșitul anului trecut cu povestea procesului său iminent. Acesta a fost acuzat că a scandat "Totul pentru Germania" în cadrul unui miting politic, încălcând astfel legile germane de folosire a sloganurilor naziste.

În ciuda apropierii datei procesului, el a privit mulțimea și le-a făcut un gest cu un zâmbet cu înțeles. "Totul pentru?", a întrebat el

"Germania!", au răspuns în cor cei prezenți.

După un deceniu în care a testat limitele discursului politic în Germania, Höcke, un lider al partidului Alternativa pentru Germania, sau AfD, nu a mai avut nevoie să depășească el însuși limitele. Mulțimea a făcut-o pentru el.

Acel moment cristalizează motivul pentru care, pentru criticii săi, Höcke nu este doar o provocare la adresa ordinii politice, ci o amenințare la adresa democrației germane înseși.

De ani de zile, Höcke a ciopârțit metodic interdicțiile pe care Germania și le-a impus pentru a preveni să fie preluată din nou de extremiști. Germania adoptă o poziție mai dură față de libertatea de exprimare decât multe democrații occidentale, o consecință a lecțiilor amare din anii 1930, când naziștii s-au folosit de alegerile democratice pentru a prelua pârghiile puterii.

"Totul pentru Germania" a fost sloganul gravat cândva pe cuțitele trupelor de asalt naziste. Adversarii lui Höcke susțin că, prin reînvierea unor astfel de fraze, acesta a încercat să facă ideile fasciste mai acceptabile într-o societate în care astfel de expresii sunt nu numai tabu, ci și ilegale.

În mai, judecătorii l-au găsit pe Höcke vinovat de utilizarea cu bună știință a unui slogan nazist, amendându-l cu echivalentul a 13 000 de dolari. Luni, din cauza discursului său din pub, Höcke a apărut din nou în instanță pentru utilizarea aceluiași slogan, din nou. Dar două zile de proces nu au fost suficiente pentru a ajunge la un verdict: procesul împotriva liderului AfD din Turingia, Björn Höcke, pentru folosirea unui slogan nazist interzis, va continua, luni, pe 1 iulie.

Acesta este unul dintre numeroasele procese cu care se confruntă în prezent - niciunul dintre acestea nu pare să fi încetinit renașterea lui Höcke sau a partidului său. La alegerile din această lună pentru Parlamentul European, AfD s-a clasat pe locul al doilea în Germania, surclasând oricare dintre partidele aflate la guvernare în această țară.

Nu cu mult timp în urmă, Höcke se afla la marginea unui partid marginal. De-a lungul timpului, a atras partidul tot mai aproape de el, făcându-l și mai extremist - și, potrivit experților, înclinând întregul peisaj politic al Germaniei spre dreapta în acest proces.

Pentru susținătorii săi, acesta este un fel de luptător pentru libertatea lingvistică, care încearcă să recupereze cuvinte nedreptățite și, în general, să păstreze concepția lor despre o cultură etnică germană.

În ultima sa zi de judecată, în mai, Höcke, în vârstă de 52 de ani, s-a prezentat în fața procurorilor și a unei săli de judecată pline și a pledat cu pasiune pentru nevinovăție.

Deși este un fost profesor de istorie, a insistat că nu știa că folosește un slogan al trupelor de intervenție. Cuvintele i-au venit pe nepregătite, a spus el - ignorând faptul că, de când a fost acuzat, a convins de două ori mulțimile să repete fraza nazistă pentru el.

"Vrem să interzicem limba germană pentru că naziștii vorbeau germană?", a întrebat el judecătorii. "Cât de departe ar trebui să mergem?"

Procesele lui Höcke fac parte dintr-o nouă luptă a ideiilor cu privire la istoria recentă a Germaniei și la cine anume se poate numi german într-o țară din ce în ce mai diversă, îngrijorată de noile provocări economice și strategice.

Dacă obiectivul lui Höcke este de a planta semințele unui nou etnonaționalism, cu ecouri ale fascismului, atunci este posibil ca acesta să înregistreze câștiguri subtile.

Înainte de proces, mulți germani nu auziseră niciodată de sloganul nazist "Totul pentru Germania". Acum, fraza este dezbătută și repetată în mod curent în talk-show-uri și în articole din întreaga țară.

Jocul persecuției

Istoria a jucat un rol extrem de important în viața lui Höcke.

Höcke s-a născut într-o familie conservatoare de prusaci de est care s-au numărat printre milioanele de germani din Europa de Est care au fugit de avansul Armatei Roșii la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și s-au refugiat în vestul Germaniei.

Din punctul de vedere al lui Höcke, această poveste a strămutării și pierderii germanilor a fost umbrită de bilanțul național privind crimele de război naziste și Holocaustul.

El a folosit amărăciunea persistentă pentru a face apel la germani - în special în fosta Germanie de Est comunistă - care se simt înșelați de istorie și cărora li s-a refuzat dreptul la mândrie și exprimare națională.

El i-a acuzat pe Aliații victorioși din cel de-al Doilea Război Mondial că i-au deposedat pe germani de rădăcinile lor. "Nu au mai existat victime germane", a spus el într-un discurs susținut în 2017. "Au existat doar făptași germani".

Höcke s-a mutat în landul Turingia din estul țării în 2013. Acolo, a contribuit la înființarea unei filiale a AfD. De atunci, a devenit proeminent pe fondul unei serii de controverse legate de limbaj.

El i-a numit pe oficialii fostului cancelar Angela Merkel "Tat-Elite", așa cum se descriau ofițerii SS. El a întrebat în mod repetat de ce "Lebensraum", cuvântul pentru "spațiu vital" folosit de naziști pentru a desemna expansiunea teritorială în Europa de Est, este încă respins de germani. El a numit memorialul Holocaustului din Berlin un "monument al rușinii".

Invocările ideilor din epoca nazistă sunt atât de numeroase încât o instanță a decis odată că nu este defăimător ca criticii să îl descrie pe Höcke drept fascist, ci o "judecată de valoare bazată pe fapte".

Ani de zile, chiar și propriul său partid a încercat să îl marginalizeze. Acum, aliații săi dețin două treimi din funcțiile de conducere ale partidului.

Potrivit analiștilor politici, ascensiunea susținătorilor lui Höcke reflectă evoluția AfD de la un mic partid conservator sceptic față de Uniunea Europeană la un partid mult mai radical.

Liderii săi promovează acum argumentul că națiunea se bazează pe linia de sânge și că numai politicile dure de deportare pot împiedica Germania și alte societăți occidentale să fie invadate de imigranți.

AfD se consideră astăzi antiglobalistă. Este suspicioasă față de elitele urbane și față de ceea ce consideră a fi eforturile exagerate ale guvernului de a combate pandemia Covid și schimbările climatice. Mulți dintre liderii săi îmbrățișează teorii ale conspirației care pun la îndoială legitimitatea guvernului german de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit experților, popularitatea partidului a afectat discursul politic al întregii țări. În ultimul an, politicienii majoritari din toate categoriile au adoptat ostilitatea AfD față de imigrație și chiar față de politicile de mediu.

"Nu a existat nicio schimbare spre dreapta", a declarat Torben Braga, purtătorul de cuvânt al AfD din Turingia, care a lucrat ani de zile pentru Höcke și păstrează o fotografie a politicianului deasupra biroului său. "Ceea ce s-a întâmplat este că anumite convingeri - cerințe politice care au fost întotdeauna prezente în societate - au găsit un purtător de cuvânt după ce au fost reprimate timp de decenii."

Adepții AfD consideră că procesele împotriva lui Höcke reprezintă o vânătoare de vrăjitoare menită să oprească această trezire.

Acest sentiment de persecuție se regăsește în retorica lui Höcke. La un miting organizat luna trecută, acesta s-a comparat cu Socrate, Iisus și Julian Assange - colegi disidenți "bătuți de bâta justiției".

Întâmplător sau nu, istoria joacă, de asemenea, un rol foarte important în statul pe care îl reprezintă.

În urmă cu o sută de ani, Turingia a fost primul loc în care politicienii de extremă dreaptă au obținut majoritatea în Parlamentul de stat. Ulterior, a devenit primul stat în care naziștii au preluat puterea.

În luna septembrie a acestui an, se așteaptă ca AfD să obțină cea mai mare parte din voturi la alegerile de stat din Turingia.

"Acum un an, aș fi spus că este imposibil ca Höcke să devină prim-ministru al Turingiei", a declarat Jens-Christian Wagner, istoric la memorialul lagărului de concentrare Buchenwald din Turingia.

"Acum, eu spun că nu este probabil", a spus el. "Dar puțin probabil înseamnă că ar putea fi".

Un Doppelgänger?

În 2012, un sociolog german pe nume Andreas Kemper a început să studieze retorica anti-imigranți în creștere în politica germană. Acest lucru a declanșat interesul său pentru AfD și pentru discursurile unui relativ necunoscut pe atunci, Björn Höcke.

Höcke folosea termenul "economie de piață organică", care părea să facă ecou "ordinii organice", un termen folosit de naziști în reorganizarea economiei din 1934.

Kemper a declarat că a căutat pe internet alte persoane care foloseau formularea lui Höcke și "a obținut exact un singur rezultat" - Landolf Ladig, pseudonimul unui scriitor dintr-o revistă neonazistă.

Într-un articol, Ladig a descris naziștii ca fiind "prima mișcare antiglobalistă" care, dacă ar fi avut succes, "ar fi găsit imitatori peste tot". Unii, a spus el, susțin aceste idei și astăzi: "Cenușa încă nu s-a stins aici".

Kemper a găsit și alte similitudini între cuvintele celor doi bărbați. Cea mai ciudată a fost o citare Ladig dintr-o carte pe care Höcke a menționat-o într-un discurs - ambii au citat-o greșit exact în același mod.

În cele din urmă, el a publicat o analiză cu o acuzație șocantă: Landolf Ladig, spunea el, era Björn Höcke. "Au fost pur și simplu prea multe coincidențe".

În 2015, conducerea AfD i-a cerut lui Höcke să clarifice controversa prin semnarea unei declarații sub jurământ în care să spună că nu a scris și nici nu a colaborat la articole sub numele Landolf Ladig.

Acesta a refuzat. "Nu pentru că aș avea ceva de ascuns", a declarat el atunci presei germane, ci pentru că a fost "o încercare de a mă defăima". El a insistat că nu a scris niciodată sub un pseudonim.

Serviciul german de informații interne a făcut ulterior referire la activitatea lui Kemper în 2021, când a clasificat filiala AfD din Turingia drept extremistă de dreapta.

De atunci, alte câteva filiale ale AfD și aripa de tineret a partidului au fost clasificate drept extremiste. Liderii AfD contestă aceste clasificări, dar spun că ele nu au afectat popularitatea lor în creștere. Braga, purtătorul de cuvânt al partidului din Turingia, a declarat că acestea ar putea chiar să îi ajute.

"Răspunsul meu la această afirmație repetată constant ar fi: continuați să o scrieți", a spus el.

Trivializarea de sine

Înainte de procesul său din mai, Höcke a apărut într-o dezbatere televizată, unde a insistat că este denaturat în mod intenționat. Și în plus, a susținut el, mulți înaintea sa au folosit în mod eronat "Totul pentru Germania" - chiar și reclamele Deutsche Telekom.

Această afirmație a atras atenția companiei de telecomunicații, care a negat-o și a înaintat un ordin de încetare și respingere împotriva sa.

De asemenea, l-a obligat pe Wagner, istoricul de la Buchenwald, să răsfoiască un teanc de cărți din biroul său, publicate de editura de dreapta condusă de scriitorul Götz Kubitschek, care este considerat nașul intelectual al lui Höcke și al AfD.

Unul dintre eseurile lui Kubitschek se numește "Trivializarea de sine". Acesta prezintă o strategie de atragere a susținătorilor.

La începutul lunii mai, el a ținut un alt discurs în orașul Hamm din vestul țării, înaintea alegerilor europene. Vremurile se schimbă în patrie, a spus el mulțimii, adăugând: "Semnele arată spre o furtună".

Această frază este familiară pentru cei care cunosc istoria Germaniei. Ea a fost folosită de un ziar nazist în 1933, în ajunul venirii lui Hitler la putere.