Speculațiile privind starea de sănătate a dictatorului nord-coreean, Kim Jong-un, au determinat guvernele și analiștii să speculeze cu privire la persoana care i-ar putea urma la conducerea țării. Un nume iese în evidență: Kim Yo-jong, miserioasa soră mai tânără a tiranului. Dar este cu adevărat favorita?,  notează Les Echoes .

Nu ar fi pentru prima oară când dictatorului nord-coreean i s-a cântat prohodul înainte ca moartea acestuia să fie confirmată. În 2014 Kim Jong-un a fost crezut decedat după o dispariție media de șase săptămâni. Dar acesta a reapărut în cele din urmă însă din nou circulă zvonuri care se contrazic reciproc.

Media internațională precum site-ul american TMZ pariază pe dispariția sa în timp ce oficialii din Coreea de Sud susțin că acesta e „într-o stare de sănătate bună”. Oricare ar fi situația reală, incertitudinea a determinat guvernele și analiștii să analizeze mai multe scenarii pentru a încerca să determine cine îi va succeda dictatorului în cazul morții sau incapacității pe termen lung.

Numele care iese în evidență este cel a lui Kim Yo-jong, sora mai tânără de abia 30 de ani a dictatorului, potrivit serviciilor de informații sud-coreene și americane.

„Sunt foarte puțini oameni care pot prelua puterea de la Kim Jong-un", mai ales că eventualii copii ai dictatorului ar fi prea tineri (se zvonește că acesta ar avea un fiu), susține Antoine Bondaz, specialist în probleme legate de Coreea de Nord și profesor la Sciences Po Paris. În eventualitatea morții lui Kim Jong-un, o „succesiune pe orizontală” ar fi cea mai probabilă, potrivit cercetătorului.

Kim Jong-chol, fratele mai mare al actualului dictator, a fost tras pe linie moartă de mai mulți ani datorită laturii sale „efeminate”, explică jurnalista Anna Fifield de la Washington Post în biografia sa despre dictatorul nord-coreean.

Acest fan al lui Eric Clapton „prin urmare nu a deținut nicio funcție în Partidul Muncitorilor (care ia decizii importante în țara comunistă) sau măcar o funcție media”, continuă Antoine Bondaz.

În schimb, Kim Yo-jong a fost promovată în toamna lui 2017 în rândul atotputernicului Birou Politic al partidului. În 2018 aceasta a fost trimisă chiar să reprezinte țara la Jocurile Olimpice de Iarnă, devenind primul membru al familiei Kim care a vizitat Coreea de Sud de la izbucnirea Războiului din Coreea.

Ea a fost de asemenea foarte activă alături de fratele ei, în Singapore și Hanoi, în timpul summiturilor dintre dictatorul nord-coreean și președintele american, Donald Trump.

Un alt avantaj major: moștenirea genetică. În venele lui Kim Yo-jong curge același sânge ca al fratelui ei, sânge aproape sacru în ochii nord-coreenilor. De aproape 70 de ani țara a venerat dinastia Kim care pretinde că se trage din genealogia Muntelui Paektu - vulcanul antic de unde zeul Tangun ar fi fondat națiunea coreeană, potrivit mitologiei națioanale. „Propaganda oficială susține că membrii familiei Kin s-au născut pe acest vulcan, ceea ce evident întărește cultul personalității din jurul dinastiei”, afirmă Antoine Bondaz.

Kim Jong-yo a beneficiat de asemenea de aceeași educație ca frații ei, într-o școală privată din Elveția - sub o identitate falsă, și ar avea o diplomă în politica nord-coreeană, care îi conferă legitimitatea intelectuală. Potrivit rapoartărilor aceasta a studiat și informatica la prestigioasa Universitate Kim Ir-sen din capitala nord-coreeană Phenian. Căsătorită, potrivit The Guardian, cu Choe Song, un oficial înalt al Partidului Comunist din Coreea de Nord, aceasta este nora vicepreședintelui Partidului Muncitorilor, un alt atuu pentru o succesiune la conducerea țării.

„Dar fiind o femeie complică lucrurile”, explică Antoine Bondaz. În Coreea de Nord tradiția confucianistă - care pune accentul pe masculinitate și vârstă - are importanța unei constituții. „Deci aproape nicio femeie nu a avut acces la roluri strategice, continuă specialistul, citând drept unice exemple pe Kim Jong-yo și mătușa acesteia, Kim Kyong-hui, al cărei soț a fost executat în 2013 la ordinele actualului dictator.

„Și, din nou, aceștea sunt de fapt doar roluri de sprijin. Ele au fost pentru a modela imaginile respectivilor frați (n.r. Kim Kyong-hui a fost sora fostului dictator Kim Jong-il)”, afirmă Antoinez Bondaz. Kim Jong-yo așadar nu are niciun fel de putere în luarea deciziilor și nu a avut vreo funcție în aparatul de securitate al statului, spre deosebire de fratele ei, care a condus serviciile secrete înainte de a-și lua locul pe „tron”.

Însă acest tip de funcție este „esențială pentru consolidarea legitimității”, potrivit cercetătorului. Pentru a convinge elita nord-coreeană să își afirme loialitatea trebuie să ai și alte argumente în afară de a fi doar un membru al dinastiei Kim. „Nu este suficient să fii fiul”, puterea este negociată cu elitele care vor mai mult decât orice să li se ofere garanția că își poate păstra privilegiile și avantajele”, explică Bondaz.

Din acest motiv anteriorul transfer de putere a durat atât de mult și a fost atât de complex. „Dacă Kim Jong-un a avut atât de multă autoritate când a ajuns la putere s-a întâmplat deoarece tatăl lui l-a pregătit activ timp de trei ani, instalându-l în diferite poziții strategice și ajutându-l să își construiască o rețea de sprijin și alianțe”, continuă profesorul.

Pentru sora mai tânără, dacă ar urma să fie propulsată la conducerea țării, poziția ar fi una delicată. Una din ipotezele avansate este că aceasta ar guverna într-un executiv restructurat. „Puterea ar putea fi redistribuită prin implicarea mai multor oficiali de vârf din Partidul Muncitorilor”, crede Antoine Bondaz.

Un lucru rămâne cert: „moartea lui Kim Jong-un ar duce la o perioadă de instabilitate profundă, ca și cum ar fi deschisă brusc Cutia Pandorei”, ducând la o succesiune a puterii nemaiîntâlnită într-o țară cu un arsenal nuclear, se teme specialistul.