După ce președintele Joe Biden a anunțat că nu va candida la realegere și că o va susține pe vicepreședinta sa Kamala Harris, democrații încep să se alăture apelurilor președintelui de a o susține pe Harris în fruntea listei democrate.

Fostul președinte Bill Clinton și fostul secretar de stat Hillary Clinton s-au alăturat președintelui Joe Biden în susținerea vicepreședintelui Kamala Harris pentru funcția de președinte.

„Suntem onorați să ne alăturăm președintelui în susținerea vicepreședintelui Harris și vom face tot ce ne stă în putință pentru a o sprijini”, au afirmat Clinton într-o declarație comună.

În timp ce democrații așteptau ca președintele Joe Biden să ia o decizie, susținătorii vicepreședintelui Kamala Harris au lucrat în culise în ultima săptămână pentru a obține sprijinul delegaților.

Acest lucru nu a fost făcut pentru a-l îndepărta pe Biden, ci pentru a fi pregătiți în cazul în care acesta ar părăsi cursa.

„De săptămâna trecută biciuim delegații”, a declarat pentru CNN un strateg democrat senior care a lucrat la campania lui Harris pentru 2020.

Prima femeie şi primul american de culoare care ocupă funcţia de vicepreşedinte al SUA

În 2021, Kamala Harris a intrat în istorie, devenind prima femeie şi primul american de culoare care ocupă funcţia de vicepreşedinte al SUA.

Statele Unite nu au ales niciodată o femeie în funcţia de preşedinte, iar Harris şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului petrecut ca vicepreşedinte luptând să se distingă într-un rol care este prin definiţie unul de sprijin.

Harris a început să lucreze în cadrul biroului procurorului districtului Alameda şi a devenit procurorul districtului San Francisco în 2003, înainte de a fi aleasă prima femeie şi prima persoană de culoare care a ocupat funcţia de procuror general al Californiei, cel mai important avocat şi responsabil cu aplicarea legii din cel mai populat stat american.

Născută în Oakland, California, din doi părinţi imigranţi - o mamă de origine indiană şi un tată de origine jamaicană - părinţii ei au divorţat când ea avea cinci ani şi a fost crescută în principal de mama ei singură hindusă, Shyamala Gopalan Harris, cercetătoare în domeniul cancerului şi activistă pentru drepturile civile.

Îşi propusese să devină prima femeie preşedinte al SUA atunci când a concurat împotriva lui Biden şi a altora pentru nominalizarea partidului lor în 2020. Harris a renunţat la cursă după o campanie afectată de opiniile sale ezitante privind asistenţa medicală.

A crescut implicată în moştenirea sa indiană, însoţindu-şi mama în vizitele în India, dar Harris a spus că mama ei a adoptat cultura neagră din Oakland, cufundându-le pe Kamala şi pe sora ei mai mică, Maya, în ea.

”Mama mea a înţeles foarte bine că creşte două fiice negre”, a scris ea în autobiografia sa The Truths We Hold.

”Ştia că ţara ei adoptivă ne va vedea pe mine şi pe Maya ca pe nişte fete de culoare şi era hotărâtă să se asigure că vom deveni femei de culoare încrezătoare şi mândre”, a mai afirmat Kamala.

Ce i s-ar putea reproșa

Trecutul ei controversat ca procuror în California. Harris a fost criticată multă vreme pentru stilul ei agresiv de procuror, care a provocat îngrijorare printre membrii comunității de culoare. În acest an, în care tensiunile rasiale s-au manifestat cu putere în multe orașe americane, voturile afro-americanilor ar putea decide rezultatul scrutinului din toamnă, iar trecutul celei care s-a autodefinit drept „procuroarea progresistă” ar putea să fie o problema. De altfel, de multe ori în timpul campaniei sale eșuate pentru nominalizarea democrată, adversarii au strigat: „Harris is a cop,” acuzând-o de favorizarea forțelor de ordine în detrimentul americanilor obisnuiti (Atât ca procuror al districtului San Francisco, cât și ca procuror general al Californiei, Harris a fost constant de partea polițistilor în disputele cu suspecții – chiar și în cazurile în care acești suspecți ar fi putut fi condamnați în mod eronat).

În plus, această perioada din cariera ei continuă să nu fie pe placul unor liberali. Un editorial publicat anul trecut de New York Times a acuzat-o pe Harris fie că a tăcut, fie că s-a opus reformelor favorizate de progresiști de-a lungul carierei sale. „Senatoarea a fost adesea de partea greșită a istoriei atunci când a fost procuroarea generală a Californiei,” a afirmat articolul.

Atacurile pe care Harris le-a lansat împotriva lui Joe Biden în dezbaterile organizate în timpul alegerilor primare democrate din iarnă, când l-a criticat pentru relațiile apropiate de lucru pe care acesta le-a avut cu foști senatori care au susținut segregarea rasială. Mulți democrați au fost șocați de virulența atacurilor senatoarei, despre care analiștii au spus la momentul respectiv că „aproape au scufundat campania lui Biden”. Deși fostul vicepreședinte democrat a afirmat recent că nu îi poartă pică lui Harris pentru acele momente, certurile lor vor reprezenta cu certitudine o pistă de atac pentru Trump și republicani, care vor evidenția disensiunile, reale sau nu, dintre cei doi parteneri democrați. Unii o văd pe Kamala Hrris ca fiind prea apropiată de stânga liberală.

A vizitat România în 2022

Vicepreşedintele SUA Kamala Harris, aflată într-o vizită istorică la București, le-a mulţumit românilor pentru curaj şi pentru generozitatea faţă de refugiaţii ucraineni şi a reconfirmat angajamentul faţă de aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, ea subliniind că „Statele Unite vor apăra fiecare centimetru din teritoriul statelor NATO”. La rândul său, Klaus Iohannis a spus, în conferința de presă comună, că NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, el afirmând că la acest moment nu există date că România ar fi vizată de o agresiune a Rusiei.

Vicepreședintele american Kamala Harris a ajuns la București vineri după-amiază, fiind într-un scurt turneu în estul Europei menit să transmită un semnal suplimentar de susținere a statelor de pe flancul estic al alianței nord-atlantice în fața agresiunii Rusiei, care a invadat Ucraina în 24 februarie.