Cine este Jean-Luc Melenchon? Liderul extremei stângi, sfidător după victoria în alegrile legislative din Franța
Lui Jean-Luc Melenchon nu i-a luat mult timp pentru a profita de moment după ce sondajele privind rezulatele alegerilor legislative anticipate din Franța au arătat că Noul Front Popular de stânga se îndrepta spre o victorie șoc.
Înainte ca alți lideri ai acelei alianțe – care include propria sa formațiune de extremă stângă Franța Nesupusă, socialiștii și verzii – să poată vorbi, Melenchon a ocupat centrul unei adunări de adepți, cerând să fie chemat să guverneze țara. El a mai declarat că Noul Front Popular nu va încuraja „combinațiile” și va refuza negocierile cu alte grupuri.
„NFP își va implementa programul”, le-a spus Melenchon susținătorilor duminică. „Nimic în afară de programul său. Tot programul său.”
Alianța a promis o creștere majoră a cheltuielilor publice, o creștere a salariului minim și o reducere a vârstei de pensionare – măsuri care ar provoca o ciocnire majoră cu Uniunea Europeană . Institut Montaigne estimează că angajamentele de campanie ale Noului Front Popular vor necesita fonduri suplimentare de aproape 179 de miliarde de euro (194 de miliarde de dolari SUA) pe an, scrie Bloomberg.
Liderul Noului Front Polular (NFP), Jean-Luc Mélenchon, este cunoscut pentru promovarea ideologiilor socialiste şi de stânga în peisajul politic francez contemporan. Fondator al mişcării politice ”La France Insoumise”, Mélenchon pledază pentru o abordare radicală şi progresistă a politicii în Franţa.
Jean-Luc Mélenchon, născut pe 19 august 1951, este o figură prominentă în politica franceză cunoscută pentru viziunile sale socialiste şi de stânga. Şi-a început cariera politică în Partidul Socialist (PS) în 1976 şi s-a remarcat rapid, devenind consilier municipal şi ulterior senator. Mélenchon a ocupat funcţia de Ministru al Educaţiei Profesionale în începutul anilor 2000 în guvernul condus de Lionel Jospin.
Plecarea sa din Partidul Socialist în 2008 a marcat o schimbare semnificativă când a cofondat Partidul Stângii şi a militat pentru o agendă de stânga mai radicală. În 2012, a candidat la prezidenţiale reprezentând coaliţia Frontul Stângii, obţinând 11,1% din voturi în primul tur.
În 2016, Mélenchon a fondat La France Insoumise (LFI, ”Franţa Nesupusă”), o mişcare politică care contestă structurile tradiţionale ale partidelor. Candidatura sa la alegerile prezidenţiale din 2017 sub sigla LFI l-a plasat pe poziţii puternice în spectrul politic de stânga, obţinând 19,6% din voturile primului tur.
În calitate de membru al Parlamentului European între 2009 şi 2017, Mélenchon a susţinut constant politici progresiste, inclusiv protecţia mediului înconjurător şi drepturile muncitorilor. Mandatul său în Adunarea Naţională între 2017 şi 2022, reprezentând Bouches-du-Rhône, i-a consolidat influenţa ca critic fervent al politicilor neoliberaliste şi apărător al justiţiei sociale.
Candidaturile lui Mélenchon la prezidenţialele din 2012, 2017 şi 2022 subliniază angajamentul său de a contesta status quo-ul şi de a aborda inegalităţile economice. În alegerile din 2022, a ratat cu puţin accederea în turul al doilea, obţinând 22% din voturi.
Din punct de vedere politic, Mélenchon este cunoscut pentru susţinerea unei a Şasea Republici în Franţa, cu scopul de a reforma sistemul politic actual. El sprijină creşterea taxelor pentru veniturile mari, acoperirea cuprinzătoare a sănătăţii şi protecţii mai puternice pentru muncitori. Mélenchon susţine, de asemenea, cauzele ecologice şi a criticat politicile neoliberale ale Uniunii Europene.
S-a opus NATO şi a criticat politicile externe occidentale
La nivel internaţional, Mélenchon s-a opus NATO şi a criticat politicile externe occidentale, în special în ceea ce priveşte Rusia şi Ucraina. El susţine recunoaşterea statalităţii Palestinei şi a fost vocal împotriva a ceea ce percepe ca fiind colonialismul israelian.
Stilul său politic este adesea caracterizat drept populist, atrăgând susţinere dintr-o bază largă de votanţi deziluzionaţi de politica tradiţională. Abilitatea sa de a mobiliza tinerii a făcut din el o figură centrală în politica franceză.
Cariera lui Jean-Luc Mélenchon reflectă un angajament faţă de principiile de stânga şi o dorinţă de a contesta elitele politice înrădăcinate. Influenţa sa se extinde dincolo de politica electorală, modelând dezbaterile despre justiţia economică, sustenabilitatea mediului înconjurător şi relaţiile internaţionale în Franţa şi în afara ei.
La BFM TV, ministrul francez al Educației, Nicole Belloubet, s-a grăbit să sublinieze că, în ciuda tuturor pretențiilor lui Melenchon privind dreptul partidului său de a guverna, Noul Front Popular nu are destui parlamentari pentru a controla parlamentul.
Președintele Emmanuel Macron va aștepta ca noua configurație a Adunării Naționale să fie stabilită înainte de a lua orice decizie, se arată într-un comunicat al Palatului Elysee.
Acest lucru poate să nu împiedice piețele și investitorii să fie alarmați de probabilitatea ca Noul Front Popular și cineva ca Melenchon să guverneze Franța.
Fanul fostului lider venezuelean Hugo Chavez și al lui Fidel Castro din Cuba
Fanul în vârstă de 72 de ani al fostului lider venezuelean Hugo Chavez și al lui Fidel Castro din Cuba a speriat de mult piețele și investitorii de fiecare dată când s-a apropiat de putere.
Cunoscut pentru discursurile sale înflăcărate, deseori fără teleprompter sau notițe și folosind amestecul său caracteristic de umor și furie, liderul de extremă stângă atacă adesea dur piețele pentru toate relele. El a făcut aluzie în trecut la Franța ca fiind o țară „cu bogății uriașe, care sunt prost distribuite”.
Fiul unui lucrător poștal și al unui profesor, ambii descendenți ai spaniolilor și italienilor care au emigrat în Algeria franceză la începutul secolului, Melenchon s-a născut la Tanger, acum Maroc, când era zonă internațională.
S-a mutat în Franța la vârsta de 11 ani, a studiat filozofia, a practicat diverse meserii, inclusiv ca jurnalist și corector și s-a implicat în politica troțchistă.
Și acum, Melenchon a devenit din nou cineva de care să se țină seama. Chiar dacă alianța din care face parte nu are voturi pentru a guverna singură, este probabil să ceară noi angajamente de cheltuieli de la Macron pentru a forma un nou guvern.
Sursa: adevarul.ro