
Cine e Frank Timiș, controversatul om de afaceri căruia Horațiu Potra i-ar fi cerut bani pentru Călin Georgescu
Ancheta deschisă pe numele lui Călin Georgescu i-a dus pe procurori la controversatul om de afaceri Frank Timiș, căruia Horațiu Potra i-ar fi cerut bani pentru campania electorală promițându-i în schimb că va redeschide minele de aur ale României.
Surse judiciare spun că implicarea lui Horațiu Potra în finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu nu are un caracter izolat, probele administrate dovedind faptul că „încă din 27.04.2022, Călin Georgescu i-a solicitat lui Potra Horațiu să-l abordeze pe Frank Timiș în vederea susținerii financiare a campaniei electorale cu 20-35 milioane USD ”.
Numele lui Frank Timiș a fost legat în ultimii 20 de ani de numeroase scandaluri, inclusiv în privința exploatării aurifere de la Roșia Montană.
Născut la 28 ianuarie 1963 în Borșa, județul Maramureș, Vasile Frank Timiș este un om de afaceri româno-australian cunoscut pentru implicarea sa în industriile de minerit și petrol. După absolvirea unei școli profesionale de mecanică auto, a emigrat în Australia, stabilindu-se în Perth, unde ar fi avut probleme legale, fiind acuzat de două ori pentru deținere de droguri.
În anii ’90, Timiș a început să dezvolte afaceri în România, fiind fondatorul companiei Gabriel Resources, cunoscută pentru proiectul minier de la Roșia Montană. De asemenea, a înființat companii precum African Minerals și African Petroleum Corporation, având interese majore în exploatarea resurselor naturale din Africa de Vest.
Numele său a fost dezvăluit și în scandalul de acum 10 ani legat de Panama Papers . Rise Project arăta cum Timiş a folosit casa de avocatură Mossack Fonseca, o adevărată „fabrică de offshore-uri”, pentru a-şi începe afacerile din România în anii ‘90.
În 2015, numele lui Timiş a reapărut pe prima pagină a ziarelor din România, când un român a fost răpit de o grupare jihadistă în Burkina Faso. Iulian Gherguţ lucra ca ofiţer de securitate la una dintre minele controlate de Timiş în ţara africană.
Tot în 2015, Timiş a fost forţat de autorităţile din Burkina Faso să sisteze producţia la mina din Tambao , pentru a verifica condiţiile în care Pan African Minerals a primit licenţa pentru a exploata resursele de mangan, acest zăcământ fiind considerat unul dintre cele mai importante din lume. Autorităţile burkinabeze au suspendat totdată şi autorizaţia de export acordată Pan African Minerals, care câştigase drepturile de explorare şi exploatare a perimetrului în 2012, însă a obţinut toate aprobările pentru demararea operaţiunilor abia în 2014.
Fondatorul controversatei afaceri Roșia Montană
Frank Timiș a dat prima mare lovitură în Transilvania, la mijlocul anilor’90, când a concesionat suprafețe importante în Munții Apuseni, potrivit unei investigații a Rise Project . În România, el nu a administrat oficial nicio afacere, însă filialele sale din București și Deva au crescut an de an, cu ajutorul statului, ajungând să dețină licențe de explorare și exploatare pentru aur, petrol sau gaze naturale pe suprafețe imense din teritoriul României.
Schema lui de afaceri a fost una simplă: a preluat sau a înființat mici companii de pe bursa canadiană, pe care le-a folosit apoi în contractele cu statul român. Pe baza contractelor și licențelor obținute, fără licitație, Timiș a reușit să atragă investitori importanți pe bursă pentru proiectele sale. Banii astfel obținuți i-a dirijat apoi, sub forma unor împrumuturi cu dobândă, către filialele românești care au acaparat noi zăcăminte. Printre cele mai cunoscute proiecte dezvoltate de el s-au numărat: Roșia Montană și Regal Petroleum. Ultima a concesionat, în 2004, suprafețe întinse de teren în Suceava și Bârlad. Sunt aceleași perimetre în care Chevron caută astăzi gaze de șist, afacere care a stârnit numeroase proteste. La fel ca în cazul afacerii de la Roșia Montană, fondată de Timiș în 1996 și cedată apoi pe bursă altor investitori.
Timiș și partenerii săi au mai controlat proiectul de la Certej, care a devenit subiect de controverse în această toamnă, dar și o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu. În afacerile din România, Frank Timiș a folosit și foști funcționari ai statului care înainte să fie angajați de el erau plătiți de stat să-i supravegheze proiectele. Problemele lui din trecut (condamnări pentru trafic de droguri în Australia, țară în care a emigrat înainte de 1989) și scandalurile bursiere în care a fost implicat l-au determinat să-și vândă proiectele din România începând cu anul 2003, iar cu banii obținuți să se îndrepte spre continentul african, mult mai bogat în resurse.
Sursa: adevarul.ro