„Justiţie doar pentru căţei, marii rechini cu legături în serviciile secrete scapă unul câte unul, fug din ţară şi nu dau nici banii înapoi” – sunt cuvinte des întâlnite în aceste zile, după fuga milionarului Puiu Popoviciu de sub nasul „instituţiilor de forţă”, preocupate cu pensiile speciale, scrie  România Curată .

Mai ales că fuga lui Popoviciu vine după o altă evadare celebră, cea a lui Sebastian Ghiţă. Interesant e că ambii sunt conectaţi la serviciile secrete. Ghiţă la SRI şi Popoviciu la celebra Doi şi-un sfert, serviciul secret al MAI – DGIPI sau DIPI.

De altfel, în cazul lui Popoviciu, chiar un fost şef al DGIPI, Cornel Şerban Ilie, a fost condamnat la 2 ani şi jumătate de închisoare pentru că a încercat să mituiască un poliţist din DNA asftel încât acesta să nu îşi facă bine treaba în ancheta milionarului. Poliţistul, un erou anonim, i-a denunţat.

Fuga lui Popoviciu şubrezeşte o dată în plus încrederea oamenilor că Justiţia se face pentru toţi şi nimeni nu e mai presus de lege, că statul de drept este puternic şi capabil să îi apere de hoţi. Şi să recupereze banii furaţi.

Cine e de vină că a fugit Popoviciu?

România Curată  a stat de vorbă cu judecători, procurori, ofiţeri SRI şi avocaţi. Răspunsurile lor, cel mai multe off the record, variază de la „nimeni nu este vinovat” până la „serviciile secrete l-au scos din ţară”. Să le luăm pe rând.

Nimeni nu e vinovat

Popoviciu nu avea nicio măsură preventivă, nici măcar un control judiciar sau interdicţia de a părăsi ţara. El nu a fugit, ci a plecat pur şi simplu cu avionul către Monaco, în iunie, ca orice om liber, prezumat a fi nevinovat, au explicat sursele noastre.

Popoviciu nu avea cum să mai fie sub puterea unei măsuri preventive întrucât procesul durează din 2012, iar ancheta din 2009. Aceste măsuri preventive sunt temporare, nu pot ţine atât de mult.

De altfel, pe 24 martie 2009, Popoviciu a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii DNA, însă a doua zi instanţa nu a emis mandat de arestare pe numele lui, ci doar interdicţia de a părăsi ţara. Judecătorii au menţinut măsura până în iunie acelaşi an.

Neavând nicio măsură preventivă, serviciile secrete – mai cu seamă cele ale MAI – nu îl puteau monitoriza. Nu că ar fi fost o problemă ca Popoviciu să fugă cu tot cu monitorizare, după modelul Sebastian Ghiţă, care a şters-o din ţară direct de la o petrecere cu generali SRI, fiind sub control judiciar cu interdicţie de a părăsi ţara şi sub filaj DOS (Direcţia de Operaţiuni speciale a Poliţiei), la cererea expresă a DNA.

Aşadar, DOS nu avea de ce să facă filaj la Popoviciu atâta vreme cât nu se afla sub o măsură preventivă sau procurorii nu ceruseră acest lucru într-un nou dosar penal.

Nici SRI nu ar fi avut cum şi de ce să îl monitorizeze pe Popoviciu întrucât acesta nu era suspect de terorism sau de săvârşirea vreunei infracţiuni care ţine de siguranţa statului (ce ţin de competenţa serviciului).

În plus, CCR a spart binomul SRI-DNA şi a obligat serviciul să se retragă din câmpul tactic al Justiţiei. „E o afacere judiciară în care SRI nu are voie să se bage”, au explicat surse din SRI.

Gigi Becali a văzut pe pielea lui cum funcţiona binomul. Potrivit surselor noastre, patronul de facto al Stelei închiria un avion şi se ducea în Dubai sau Israel să aştepte pronunţarea. Când vedea că se amână, se întorcea. Ultima dată însă, când chiar a venit sentinţa definitivă, Becali a fost oprit pe aeroportul Otopeni. Era dat în consemn la frontieră de Parchetul general în dosarul Avicola Iaşi, de care, în treacăt fie spus, nu s-a mai auzit nimic, fiind cel mai probabil închis între timp. Se petrecea în 2013. În 2016 însă, CCR a interzis colaborarea dintre procurori şi ofițerii SRI pe strângerea de probe.

De vină sunt procurorii

Un alt răspuns îi indică pe procurorii DNA ca fiind responsabili. Potrivit explicaţiilor unor avocaţi, procurorii ar fi putut cere emiterea unei măsuri preventive după condamnarea lui Puiu Popoviciu la 9 ani de detenţie la Curtea de apel Bucureşti.

„Procurorii cer arestări aiurea, fără nicio jenă că se fac de râs, acolo unde e clară practica în sensul că nu prea se arestează. Ce îi costa să încerce în cazul lui Popoviciu? Faptul că a primit o condamnare atât de mare, coroborată cu posibilitatea reală de a pleca cu uşurinţă, erau argumente ca să ceară o măsură preventivă”, a explicat un avocat.

De vină sunt judecătorii

Instanţele care s-au grăbit să îi ridice lui Popoviciu interdicţia de a părăsi ţara şi au tergiversat procesul vreme de 5 ani sunt şi ele pe lista responsabililor, după cum ne-au explicat sursele noastre. Totuşi, faptul că un proces cu mulţi inculpaţi şi martori durează 5 ani nu este ceva neobişnuit pentru România.

Serviciile secrete sunt responsabile

Chiar dacă CCR a spart binomul SRI-DNA şi a interzis ca ofiţerii de informaţii să facă sau să îi ajute pe procurori să strângă probe, aceasta nu înseamnă că CCR a interzis SRI să colaboreze cu procurorii în sensul livrării de informaţii dinspre SRI către DNA.

Ba chiar ofiţerii SRI au obligaţia legală să sesizeze procurorii atunci când află informaţii despre posibile infracţiuni de corupţie sau de drept comun în procesul lor de colectare a informaţiilor ce ţin de securitatea naţională.

Cei de la SRI explică însă că totul depinde de hazard. Doar dacă în procesul de culegere a informaţiilor privind siguranța statului, ei ar fi aflat întâmplător că Popoviciu se pregăteşte de comiterea uni infracţiuni, doar atunci ar fi trebuit să informeze procurorii.

Dar Popoviciu n-ar fi avut cum să fie ţinta lor directă. Nu era vreun terorist, ci doar un inculpat pentru corupţie. Doar să fi „picat” întâmplător pe vreo interceptare sau colectare de informaţii de securitate naţională. De exemplu, nişte terorişti monitorizaţi de SRI să vorbească, printre altele, între ei că Popoviciu ar urma să comită vreo infracţiune.

Nu este clar însă – pentru că nimeni nu vrea să răspundă, generalii SRI fiind ocupaţi mai nou să fugă după pensiile speciale – ce se întâmplă cu faptul că totuşi corupţia a rămas în strategia naţională  de apărare a ţării o vulnerabilitate la adresa securităţii statului. Nu mai vorbim de faptul că scăderea încrederii populaţiei în statul de drept ca urmare a evadărilor repetate de către suspecţi sau infractori celebri ar putea fi în sine o vulnerabilitate de securitate naţională, adică fix competenţa lor.

Şi chiar dacă SRI aleargă mai nou după pensii grase şi terorişti în şlapi, să nu uităm că există şi DIPI, servicul secret al MAI, care se ocupă chiar cu culegerea de informaţii din rândurile infractorilor. Adică, dacă SRI susţine că nu se mai poate ocupa decât de siguranţa naţională, mai avem această DIPI, care fix cu infractori precum Popoviciu se ocupă. Şi poate ar fi trebuit să ştie că se pregăteşte să fugă din ţară sau să plece legal, fiind un om liber la acel moment, dar să nu se mai întoarcă în ţară, odată condamnat.

“Atunci când sistemul nu vrea să pleci din ţară (legal, nelegal), nu pleci! Şi nu vorbesc doar aşa…există “n” modalităţi de generare a unor artificii judiciare, a unor combinaţii operative, prin care să ai controlul mişcărilor unei persoane, pe un timp critic…Dar, aici, ca şi la Ghiţă, cu siguranţă nu s-a vrut asta! De nimeni!”, a explicat un procuror.

O problemă de legislaţie. Ce soluţie s-ar putea găsi

 O altă variantă de răspuns ar fi că suntem în faţa unei probleme de natură legislativă. Atunci când toate instituţiile dau din colţ în colţ şi dau vina unele pe altele, o soluţie ar fi ca legea să precizeze clar ce e de făcut şi de către cine pentru a nu mai avea astfel de situaţii cu infractori fugari.

Modificare legislativă: dacă judecătorul dă o condamnare mai mare de 4 ani, să aplice şi o măsură preventivă

De exemplu, legea ar putea fi modificată astfel încât să se dea posibilitatea judecătorului ca atunci când aplică sentinţe mai mari de 4 ani, adică grave, să aplice şi o măsură preventivă uşoară, precum interdicţia de a părăsi ţara – a explicat un judecător penalist.

În cazul de faţă, în momentul în care judecătorul de la Curtea de apel i-a aplicat o pedeapsă de 9 ani de detenţie efectivă lui Popoviciu, să fi avut posibilitatea de a-i aplica din oficiu sau la cererea procurorului şi o măsură preventivă , tocmai ca să îl împiedice să fugă din ţară.

„Din moment ce i-a aplicat o pedeapsă de 9 ani de detenţie, e clar că prezumţia de nevinovăţie a fost pusă serios la îndoială. În plus, este evident că exista acest risc, ca inculpatul să fugă. Aşadar, pentru buna desfăşurare a procesului penal, ar fi putut ca judecătorul care a aplicat pedeapsa la fond, să îi dea şi o interdicţie de a părăsi ţara”, a explicat avocata Elenina Nicuţ pentru România Curată.

“Codul de procedură penală prevede şi în prezent că măsurile preventive pot fi luate şi în cursul judecăţii (în primă instanţă sau chiar şi în apel) de către instanţă, evident dacă sunt îndeplinite condiţiile generale şi specifice pentru luarea unei măsuri preventive. Instanţa poate lua măsura ori din oficiu, ori la cerere. În consecinţă, înainte de orice potenţială modificare legislativă ar trebui realizată o evaluare a modului cum funcţionează actualele prevederi în practică”, a explicat şi avocata specializată în apărarea drepturilor omului, Diana Hatneanu.

Există un precedent: violatorii din Vaslui au fost arestaţi o dată cu condamnarea de la fond (cea nedefinitivă)

 Judecătoria Vaslui a decis anul trecut condamnarea la pedepse cu închisoarea a 7 tineri acuzaţi de viol şi totodată a decis şi arestarea lor. Judecătoria a invocat pericolul şi indignarea publică.

Ce strategie ar putea adopta Popoviciu. Ar putea invoca precedentul Adamescu jr.

Potrivit unor surse din poliţie, milionarul ar fi plecat în luna iunie în Monaco. Ultimele informaţii despre el arătau că s-ar afla la Londra. Popoviciu are şi o proprietate în New Jersey, SUA, pe Farview Road nr. 28.

Dacă s-ar afla într-adevăr la Londra, Popoviciu ar putea invoca precedentul Adamescu junior ca să împiedice extrădarea în România. Alexander Adamescu – fiul milionarului decedat, Alexandru Adamescu sr – a fost vizat de o cerere de arestare din partea autorităţilor române, însă Regatul Unit a refuzat extrădarea. E adevărat că în cazul lui Adamescu junior nu era vorba de o condamnare defintivă, aşa cum e la Popoviciu.

 Ar putea invoca faptul că în România i se încalcă drepturile şi este persecutat

De altfel, Puiu Popoviciu a obţinut o condamnare a României la CEDO pentru faptul că a fost ţinut 9 ore degeaba în sediul DNA în martie 2009, înainte să fie audiat şi reţinut. 

Popoviciu, unul dintre finanţatorii gherilei externe anti-DNA

Jurnalistii de la Hotnews au arătat că Popoviciu s-ar înscrie în cartelul oamenilor de afaceri şi al politicienilor care ar finanţa o campanie mediatică şi de lobby extern foarte puternică asftel încât să acrediteze ideea în cancelariile occidentale că anticorupţia din România ar fi abuzivă. Şi să obţină astfel un refuz al extrădarii din Anglia sau chiar din SUA.

Popoviciu nu a dat niciun ban înapoi

Milionarul a fost găsit vinovat pentru că a pus mâna ilegal pe 224 de hectare ale Universităţii de Agronomie în Băneasa, acolo unde s-au construit Ikea, Mall-ul, Carrefour, dar şi Ambasada SUA.

Prejudiciul estimat de procurori se ridică la 620.000.000 de lei, însă Curtea de apel Bucureşti a lăsat nesoluţionată latura civilă a procesului penal. Deşi Popoviciu a fost condamnat la CAB la 9 ani şi apoi, definitiv, la 7 ani de detenţie efectivă la Înalta Curte, procesul continuă privind prejudiciul. Următorul termen este în septembrie. 

Distribuie Distribuie Comentarii