Secția pentru judecători a CSM îi va intervieva marți, 19 noiembrie, pe cei 3 judecători înscriși pentru cele 2 posturi de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Este vorba de actualii vicepreședinți Iulian Dragomir și Elena Bogasiu, plus judecătorul de la Secția Civilă, Marian Budă, relatează  G4Media.ro .

Judecătorul Iulian Dragomir candidează singur pentru încă un mandat de 3 ani de vicepreședinte al ÎCCJ, cu atribuții de coordonare a Secției penale, cea mai importantă secție a instanței supreme, ai cărei judecători dau sentințele pentru demnitari.

Este vicepreședintele ÎCCJ abilitat să emită mandate de siguranţă naţională (MSN), la cererea SRI. În ultima perioadă, Iulian Dragomir a făcut parte din tabăra judecătorilor ÎCCJ care sunt de părere că decizia CCR privind lipsa completurilor specializate pe corupție trebuie pusă imediat în aplicare, au anulat sentinţele de condamnare şi au dispus rejudecarea proceselor de la zero.

Alţi judecători, precum fostul vicepreşedinte al ÎCCJ, Ionuţ Matei, consideră că se impune chestionarea CJUE pentru a vedea dacă trebuie să aplice decizia CCR întrucât sunt afectate interesele financiare ale Uniunii Europene. Acești judecători au suspendat procesele până când se pronunţă CJUE. 

Iulian Dragomir a avut o ascensiune rapidă din anii 2000 până în prezent. Cu mici excepții, el a ocupat numai funcții de conducere din eșalonul secund, precum vicepreședinte la Tribunalul București, apoi la Curtea de apel București și, în final, ÎCCJ.

Este judecătorul care l-a menținut inițial în arest pe comisarul de poliție Traian Berbeceanu. Ulterior, polițistul a fost eliberat, iar la procesul pe fond a fost achitat chiar de către un complet din care a făcut parte și Dragomir, după ce s-a dovedit că probele împotriva polițistului au fost fabricate de procurorii DIICOT Alba.

Dragomir este și președintele completului de 5 judecători care a decis rejudecarea procesului familiei Cosma din Prahova, pe motiv că probele ar fi fost fabricate de celebrii Onea și Portocală de la DNA Ploiești, deși la fond baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, primise 8 ani cu executare, iar fiul lui, fostul deputat PSD Vlăduț Cosma, luase 5 ani cu executare.

Iulian Dragomir este și judecătorul care, pe 30 martie 2016, a revocat mandatele de arestare în lipsă emise de Curtea de Apel Braşov în dosarul Ferma Băneasa, pe numele oamenilor de afaceri israelieni Benjamin Steinmetz, Shimon Shevez şi a consultantului Tal Silberstein. Steinmetz este unul dintre investitorii de la Roșia Montana și a fost cel mai bogat israelian.

Prieten cu Blejnar. Magistratul Iulian Dragomir a fost interceptat într-unul dintre dosarele fostului şef al Fiscului de pe vremea PDL-ului, Sorin Blejnar, aflat acum în puțcărie ca urmare a unei condamnari definitive de 5 ani de detenție pentru corupție într-un dosar instrumentat de fostul procuror DNA Ploiești, Mircea Negulescu zis Portocală.

“Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre. Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru.

Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.

Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru. Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?

Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin Bucureşti“, este interceptarea dintre judecătorul Dragomir şi fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar, aflată la dosarul Motorina, trimis în judecată în 2012. în care Blejnar a fost achitat.

Numele judecătorului Dragomir a apărut şi în dosarul judecătoarelor corupte Viorica Dinu și Antonela Costache. Magistratul ICCJ a fost audiat ca martor în dosarul judecătoarelor de la Curtea de Apel Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la câte 7, respectiv 6 ani de detenție efectivă pentru luare de mită.

Potrivit rechizitoriului din acest caz, judecătoarea Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la magistraţi de la Înalta Curte şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. În acest context a pronunţat numele judecătorului “Iulică” sau “Iulian”:

„În cazuri izolate, Dinu Viorica s-a prevalat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi de pretinsa sa influenţă asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală (…)

Mai mult, inculpata Dinu Viorica s-a angajat să facă demersuri de intervenţie, în beneficiul unuia dintre „clienţi”, inculpatului Petre Daniel Costel, pe lângă judecătorul „Iulică” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…)

Privitor la acelaşi dosar, a „vorbit cu Iulian (din ansamblul discuţiei, a reieşit că acesta este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Referitor la acelaşi judecător, inculpata Dinu Viorica a susţinut „… el îşi urmăreşte rezolvările, asta… ascensiunea şi nu ştii ce! Da’ … Măi, cred că şi-a făcut plinu’! Nu-l mai tentează”, se menţionează în rechizitoriul judecătoarelor corupte.

În iulie 2013, când rechizitoriul celor 2 judecătoare a ajuns la instanţă si a devenit public, magistratul Iulian Dragomir a declarat presei:

“Nu am nici o legătură cu persoanele indicate (…) în condiţiile în care nu ne-am văzut de foarte mulţi ani„ a precizat judecătorul Iulian Dragomir.

Judecătorul Dragomir, cunoştiinţă a senatorului corupt Cătălin Voicu. În 2010, magistratul ICCJ a fost audiat ca martor şi în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat apoi la 7 ani pentru corupţie.

Judecătorul Dragomir a declarat în fata procurorilor DNA:

”L-am cunoscut pe Cătălin Voicu la sfârşitul anului 2002, când ocupam funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti. L-am întâlnit pe Cătălin Voicu cu ocazia unor mese festive organizate de magistraţi sau ofiţeri superiori din Poliţie, dar nu îmi amintesc exact cine anume mi-a făcut cunoştinţă cu el, cu siguranţă însă un procuror sau un politist.

Cred că în 2002 sau 2003 l-am revăzut pe Cătălin Voicu de circa cinci sau şase ori, doar cu ocazia unor mese festive la care fusesem şi eu invitat. Între 2004 şi 2006, timp în care am fost la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu am mai avut nicio întalnire cu Cătălin Voicu şi nici acesta nu a mai căutat să mă contacteze, direct sau indirect.

La data de 1 iulie 2007, am fost promovat în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îmi amintesc că, după promovare, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic şi m-a felicitat. Nici în 2007 nu m-am văzut cu acesta. În anul 2008 l-am văzut o dată, la o masă la restaurantul Select.

În toamna lui 2009, am primit un telefon de la Cătălin Voicu în contextul în care în primavara aceluiaşi an dispusesem nişte măsuri pe Legea siguranţei naţionale, care îl vizau. I-am răspuns la telefon lui Cătălin Voicu din motive strict profesionale, legate de măsurile dispuse. Cătălin Voicu mi-a spus că a auzit că aş avea probleme de sănătate şi-mi recomanda să îmi văd de sănătate. S-a exprimat astfel: ”Vă fac recomandarea să vă vedeţi de sănătatea dumneavoastră”.

Acest mesaj m-a surprins foarte tare şi l-am interpretat fie prin prisma faptului că autorizasem măsuri care îl vizau, fie prin prisma faptului că eram înscris, alături de doamna judecător Lidia Bărbulescu şi alţi colegi magistraţi, pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu ştiu de unde avea Cătălin Voicu informaţia că aş avea o problemă de sănătate, dar reţin foarte bine că după ce mi-a făcut la telefon acea recomandare, mi-a spus că se află la restaurantul Marshall şi, dacă doresc, să trec şi eu pe acolo.

Din curiozitate, m-am dus la restaurantul respectiv şi acolo Cătălin Voicu mi-a spus că nu e cel mai potrivit moment în care m-am înscris în cursă pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că puteam să mai aştept. Eu i-am răspuns că este opinia mea personală şi că îmi voi vedea în continuare de drum. Cătălin Voicu avea un mod de exprimare insidios, pretinzând că ştie foarte multe de concursul la care urma să particip.

S-a exprimat, de asemenea, că el nu îmi dă nicio şansă în ocuparea acelei funcţii pentru care candidam. În dimineaţa concursului pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic, iar eu i-am zis că tocmai atunci trebuie să intru să îmi susţin proiectul de candidat.

Atunci Cătălin Voicu mi-a spus că îmi transmite încă o dată că pot să mai am răbdare, în sensul de a nu participa în acel concurs. Mi-a închis telefonul fără a-mi ura succes. După aceea nu m-am mai întalnit cu Cătălin Voicu şi nici nu mi-a cerut vreodată să intervin într-un dosar”, a declarat judecătorul ICCJ Iulian Dragomir în faţa procurorilor DNA fiind audiat ca martor în dosarul fostului senator condamnat pentru corupţie.

Decizia de validare a lui Dragomir va fi luată de Secția pentru judecători a CSM controlată de șefa CSM, Lia Savonea (după ce această atribuție i-a fost luată președintelui României în urma modificărilor la legile Justiției PSD-ALDE). Familia Liei Savonea a făcut parte din anturajul lui Cătălin Voicu, soțul judecătoarei Mihai Savonea fiind coleg de cabinet cu Cătălin Voicu și avocatul lui Marian Vanghelie, Cezar Bivolaru.

Potrivit unor surse judiciare, actualul șef al Secției penale a ÎCCJ, judecătorul Daniel Gădinaru, considerat omul Liei Savonea de la ÎCCJ, a renunțat să se înscrie în cursa pentru postul de vicepreședinte al instanței supreme după o revoltă a judecătorilor Secției penale împotriva lui, pe motiv că ar da informații ”pe surse” la Luju, o publicație online aflată în slujba inculpaților. Grădinaru a fost purtător de cuvânt al Curții de apel București, pe când instanța era condusă de Lia Savonea.

Cine este Elena Bogasiu. Ea concurează, alături de judecătorul Marian Budă, pentru postul de vicepreședinte al ÎCCJ cu atribuții de coordonare a Secțiilor civile și de contencios.

Elena Bogasiu a fost președintele completului de 5 judecători care a decis să nu o excludă din magistratură pe judecătoarea Camelia Bogdan, deși aceasta din urmă a atacat-o în presă.

Este soția unui controversat avocat, Mihai Bogasiu, apărătorul lui Ștefan Rădulescu, un om de afaceri condamnat la 5 ani de detenție pentru delapidare și considerat apropiat de fostul președinte Traian Băsescu. De altfel, avocatul Bogasiu a făcut obiectul unei sesizări pentru spălare de bani către Parchetul general din partea Oficiului Național pentru Combaterea Spălării Banilor, pe vremea când această instituție era condusă de actualul vicepreședinte al ÎCCJ, Iulian Dragomir.

Cine e judecătorul Marian Budă. În 2016, el a candidat fără succes pentru un post de membru CSM din partea ÎCCJ. Proiectul lui de candidat a fost promovat de site-ul  dcnews.ro  al lui Bogdan Chireac.

Distribuie Distribuie Comentarii