Economia Chinei încetinește, pe măsură ce se adaptează la strategia „zero-COVID” și slăbește cererea globală. Cifrele oficiale de creștere pentru trimestrul iulie-septembrie sunt așteptate în curând - dacă a doua cea mai mare economie din lume se contractă, vor crește șansele de recesiune la nivel mondial, relatează BBC .

Obiectivul Beijingului - o rată anuală de creștere de 5,5% - nu este acum atins, deși oficialii au minimizat nevoia de a îndeplini obiectivul. China a evitat cu puțin contracția economiei în trimestrul aprilie-iunie. Anul acesta, unii economiști nu se așteaptă la nicio creștere.

China s-ar putea să nu se lupte cu o inflație abruptă precum SUA și Marea Britanie, dar are alte probleme - are tot mai puțini clienți pentru produsele sale atât pe plan intern, cât și internațional. Tensiunile comerciale dintre China și marile economii precum SUA împiedică, de asemenea, creșterea.

Pentru yuan (moneda națională a Chinei) ar putea fi cel mai rău an din ultimele decenii, în timp ce valoarea sa scade în raport cu cea a dolarului american. O monedă slabă sperie investitorii, alimentează incertitudinea pe piețele financiare, iar pentru banca centrală este dificil să pompeze bani în economie.

Toate acestea se întâmplă într-un moment în care miza este deosebit de mare pentru președintele Xi Jinping - se așteaptă că el va asigura un al treilea mandat fără precedent la Congresul Partidului Comunist (PCC), care începe pe 16 octombrie.

Efectele strategiei „zero-Covid”

Focarele de Covid din mai multe orașe chineze, inclusiv centrele de producție precum Shenzhen și Tianjin, au afectat activitatea economică din toate industriile.

De asemenea, oamenii nu mai cheltuiesc bani pe lucruri precum alimente și băuturi, comerț cu amănuntul sau turism, punând sub presiune serviciile majore.

Pe partea de producție, după luni de stagnare și incertitudini, activitatea fabricilor pare să fi crescut din nou în septembrie, potrivit Biroului Național de Statistică.

Revenirea s-ar putea datora faptului că guvernul cheltuiește mai mult pe infrastructură.

Cererea în țări precum SUA a scăzut și din cauza ratelor dobânzilor mai mari, a inflației și a războiului din Ucraina.

Experții sunt de acord că Beijingul ar putea face mai mult pentru a stimula economia, dar există puține motive pentru a face acest lucru până nu se pune capăt politicii „zero-Covid”.

„Nu are prea mare rost să injectăm bani în economia noastră dacă afacerile nu se pot extinde sau oamenii nu pot cheltui banii”, a declarat Louis Kuijs, economist șef pentru Asia la S&P Global Ratings.

„Răspunsul guvernului la slăbirea economiei - modest”

În august, autoritățile de la Beijing au anunțat un plan de 1 trilion de yuani (203 miliarde de dolari) pentru a stimula întreprinderile mici, infrastructura și imobiliarele.

Dar oficialii ar putea face mult mai mult pentru a declanșa cheltuielile, a îndeplini obiectivele de creștere a economiei și a crea noi locuri de muncă.

Aceasta include investiții mai mari în infrastructură, relaxarea condițiilor de împrumut pentru cumpărătorii de case, dezvoltatorii imobiliari și administrația locală și scutiri fiscale pentru gospodării.

„Răspunsul guvernului la slăbirea economiei a fost destul de modest în comparație cu ceea ce am văzut în perioadele anterioare”, a spus Kuijs.

Criza din sectorul imobiliar

Activitatea imobiliară slabă și pesimismul din acest sector au încetinit, fără îndoială, creșterea economică.

Acest lucru a lovit puternic economia, deoarece proprietatea și alte industrii care contribuie la aceasta reprezintă până la o treime din Produsul Intern Brut (PIB) al Chinei.

„Atunci când încrederea este slabă în piața imobiliară, oamenii se simt nesiguri cu privire la economia generală”, a spus Kuijs.

Cumpărătorii de case au refuzat să facă plăți ipotecare pentru clădirile neterminate și unii se îndoiesc că casele lor vor fi vreodată finalizate. Cererea de locuințe noi a scăzut, ceea ce a redus nevoia de importuri de mărfuri utilizate în construcții.

În ciuda eforturilor Beijingului de a susține piața imobiliară, prețurile caselor din zeci de orașe au scăzut cu peste 20% în acest an, iar analiștii cred că autoritățile ar putea fi nevoite să facă mult mai mult pentru a restabili încrederea în piața imobiliară.

Schimbările climatice pun presiune și mai mare

Vremea extremă începe să aibă și ea un impact major asupra industriilor din China. După ce în august un val de căldură sever, urmat de o secetă, a lovit provincia de sud-vest Sichuan și orașul Chongqing iar cererea de aer condiționat a crescut, rețeaua de electricitate a fost copleșită, în condițiile în care regiunea se bazează aproape în întregime pe hidroenergie.

Fabricile, inclusiv producătorii importanți precum producătorul de iPhone Foxconn și Tesla, au fost redus orele de muncă sau s-au închis complet.

Biroul de Statistică al Chinei a declarat în august că numai profiturile din industria siderurgică au scăzut cu peste 80% în primele șapte luni ale anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Beijingul a venit în cele din urmă în ajutor cu zeci de miliarde de dolari pentru a sprijini companiile energetice și fermierii.

Zeci de mii de tineri lucrători și-au pierdut locul de muncă - adăugându-se la o criză a locurilor de muncă în care una din cinci persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani este șomer. Acest lucru ar putea afecta productivitatea și economia Chinei pe termen lung.

Venitul net al Alibaba a scăzut la jumătate

O represiune legislativă împotriva titanilor tehnologici din China, de peste doi ani, nu ajută.

Tencent și Alibaba au raportat prima scădere a veniturilor în cel mai recent trimestru - profiturile Tencent au scăzut cu 50%, în timp ce venitul net al Alibaba a scăzut la jumătate.

Lumea se obișnuiește cu faptul că Beijingul poate să nu fie la fel de deschis pentru afaceri precum era înainte – dar președintele Xi riscă succesul economic care a alimentat China în ultimele decenii.