Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, a negat duminică că s-ar fi „inspirat” din Cina cea de Taină în controversata scenă care a șocat extrema dreaptă.

Directorul artistic al ceremoniilor pentru Jocurile Olimpice de la Paris , Thomas Jolly, a transmis că a creat un spectacol fără „batjocură”, ca răspuns la criticile primite, potrivit Le Figaro.

„Nu veți găsi niciodată la mine vreo dorință de a batjocori sau de a denigra ceva. Am vrut să organizez o ceremonie care să repare și să reconcilieze. Și să reafirme valorile Republicii noastre (...)”, a declarat Thomas Jolly pentru BFMTV.

Momentul controversat al ceremoniei, care a stârnit vâlvă pe internet, intitulat Festivity (Festivitate), începe cu imaginea unui grup la masă, printre care se află mai mulți travestiți, amintind de Cina cea de Taină, ultima masă a lui Iisus cu apostolii săi.

Reamintim că organizatorii de la Paris 2024 și-au cerut scuze duminică catolicilor și altor grupuri creștine indignate.

Zeii din Olimp

A fost Cina cea de Taină? Nu a fost „inspirația mea”, a răspuns Thomas Jolly.

„Cred că a fost destul de clar, Dionysos este prezent pe această masă. El este acolo pentru că este zeul sărbătorii (...), al vinului, și tatăl Sequanei, zeița legată de râu. Ideea era mai degrabă de a avea o mare sărbătoare păgână legată de zeii Olimpului... Olimp... Olimpism”, a continuat el.

Asta pentru că și Jocurile Olimpice provin din Grecia antică, fiind organizate pentru prima dată în orașul Olimpia în anul 776 î.Hr. Acestea erau competiții sportive și religioase dedicate zeului Zeus, desfășurându-se la fiecare patru ani. Jocurile antice au continuat până în anul 393 d.Hr., când au fost interzise de împăratul roman Teodosiu I. Jocurile Olimpice moderne au fost reînviate în 1896, la inițiativa baronului Pierre de Coubertin, și au avut loc la Atena, Grecia.

Încă de ieri, mai multe voci au susținut că referința nu a fost Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci.

Inspirația a fost de fapt un „ospăț al zeilor”, precum cel înfățișat de Jan Harmensz van Biljert, pictură realizată în jurul anului 1635 și păstrată la Muzeul Magnin din Dijon. Sunt prezentați zeii Olimpului care celebrează căsătoria dintre Thetis și Peleus. În centrul mesei se află Apollo încoronat, în timp ce Bacchus-Dionysus stă întins în prim-plan.

În ceea ce privește pictura cu Marie-Antoinette decapitată (ținându-și capul în brațe) din Conciergerie, el a spus că nu a existat nicio „glorificare a ghilotinei ca instrument al morții”.

„Dacă ne folosim opera pentru a regenera (...) diviziunea, ura (...) și aceasta continuă să crească, când eu cred că am făcut puțină pace (...), atunci ar fi un mare păcat”, a subliniat el.

Cu toate controversele, ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris , creată de Thomas Jolly, a fost primită cu entuziasm și apreciere internațională. Comitetul Internațional Olimpic a lăudat contribuția sa semnificativă, considerându-l un "munte" în edificiul olimpic. Evenimentul a fost marcat de momente emoționante, cu Céline Dion cântând "L'Hymne à l'amour" de Edith Piaf, Aya Nakamura cântând în mijlocul Gărzii Republicane, Lady Gaga ca regină a cabaretului și Axelle Saint-Cirel interpretând "Marseillaise". Ceremonia a celebrat diversitatea, punând un accent deosebit pe femei și comunitatea LGBT.