„2013 a fost primul an în care numărul de născuţi vii este mai mic de 180.000. După revoluţie s-a înregistrat un trend descrescător, au mai existat şi mici perioade de creştere, dar 2013 a marcat acest minim. Din seriile de date, este evident că am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur că reprezintă minimul de după al doilea război mondial”, a explicat Andrei.

Potrivit acestuia, scăderea populaţiei a fost cauzată în principal de imigraţie. Anul trecut, însă, proporţia s-a inversat, principala cauza a scăderii populaţiei fiind sporul natural negativ. Concret, anul trecut diferenţa negativă dintre noii-născuţi şi persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni.

„Avem aproape un echilibru între migraţie şi emigraţie, sub 10.000 de persoane”, a explicat preşedintele INS, citat de Mediafax.

Căsătoriile şi naşterile, după 30 de ani

La rândul său, Silvia Pisică, şefa direcţiei generale de demografie şi statistică socială a explicat că scăderea natalităţii are două explicaţii, fiind rezultatul atât a emigraţiei, cât şi a modificărilor de comportament generaţionale.

„Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat. Majoritatea covârşitoare din categoria de vârstă 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut şi vârsta de căsătorie. Generaţia părinţilor noştri se căsătorea puţin după 20 de ani, iar astăzi căsătoriile şi naşterile se duc spre 30 de ani”, a spus Pisică, adăugând că şi numărul mediu de copii pe cuplu este în scădere, ceea ce afectează sporul natural.

„Dacă în generaţia anterioară, a părinţilor noştri, fiecare familie avea cel puţin doi copii, nu vorbim de bunicii noştri, acum cuplurile se limitează la un copil. Când a fost baby-boomul, după decretul din 66, au fost 575.000 de născuţi vii”, a adăugat specialista.

4,3 milioane de cetăţeni au între 0 şi 19 ani

Potrivit cifrelor INS, la începutul anului trecut, din populaţia României de aproximativ 20 de milioane de persoane rezidente, aproape 4,3 milioane aveau între 0 şi 19 ani, astfel:

0-4 ani, 1.000.902 (5,0%)
între 5- 9 ani, 1.059.569 (5,3%)
între 10-14 ani, 1.079.138 (5,4%)
între 15-19 ani 1.0913.55 (5,5%) .

Modelul familiei din România

Din cele peste 5,3 milioane de familii, mai mult de jumătate, peste 3,5 milioane, aveau copii, în medie un copil în fiecare familie, mai exact - 1,08.

Însă din ce în ce mai puţine cupluri decid să facă copii, iar în 2013 numărul născuţilor-vii a fost de 198.200, mai mic faţă de 2012 cu 29.000. Scăderea s-a produs cu precădere în mediul rural, unde s-au născut cu 17% mai puţini copii decât în urban. În schimb, în străinătate s-au născut peste 22.200 de copii, potrivit INS.

Statisticienii susţin însă că ţara noastră nu stă foarte prost la capitolul natalitate în comparaţie cu statele europene. „La nivel european, România se situează, în cifre absolute, în treimea superioară a ţărilor cu cel mai mare număr de născuţi-vii”, spun ei.

Ţările cu cea mai ridicată natalitate în 2012

Regatul Unit sau Franţa - ţări cu peste 800.000 de născuţi-vii
Germania: peste 673.000
Italia : peste 673.000
Spania: peste 453.000
Polonia: peste 386.000
România: peste 198.000
Olanda: peste 176.000

Nu numai că românii fac mai puţini copii, media înjumătăţindu-se, de la 2 la 1 copil, dar şi întârzie această decizie: vârsta naşterii primului copil a crescut la 26,5 ani, fenomen vizbil cu precădere în mediul urban.

„Vârsta medie a mamei la naştere (28,0 ani) şi la prima naştere (26, 5 ani) a fost, în 2013, în uşoară creştere faţă de anul 2012 (27, 8 ani şi respectiv 26, 3 ani la prima naştere). Mamele din mediul rural au născut, în medie, la o vârstă mai mică, 26, 7 ani la naştere (24,0 ani la prima naştere) comparativ cu cele din mediul urban, unde vârsta la naştere a fost de 29,1 ani (28,0 ani la prima naştere”, mai arată datele INS.

---

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii