Industria lemnului înregistrează, la nivel european, o cifră de afaceri de peste 240 de miliarde de euro şi două milioane locuri de muncă, arată datele prezentate recent la cea de-a IV-a ediţie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Bioeconomiei, organizată de Comunitatea Forestierilor din România - Fordaq.

Pe fondul acestei situaţii, au fost expuse şi demontate principalele neadevăruri care au deformat percepţia asupra sectorului forestier din România, dar şi situaţia în care Comisia Europeană a declanşat pentru ţara noastră procedura de infringement pe domeniul pădurilor.

Totodată, în cadrul Forumului au fost dezbătute principalele linii de măsuri pe care România intenţionează să şi le asume ca răspuns la procedura de infringement şi s-au solicitat măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să includă un sistem SUMAL 2.0 aplicabil, orientat pe prima punere pe piaţă a masei lemnoase, conform principiilor EUTR, precum şi norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.

În plus, s-a cerut evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice finalizată cu un aviz Natura 2000.

O analiză realizată de Laura Bouriaud de la Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava arată că, în următorii zece ani, după investiţii de ordinul miliardelor de euro, România ar putea reuşi să branşeze la încălzirea cu gaz doar 600.000 dintre cele 3,5 milioane locuinţe care, în prezent, se încălzesc cu lemne, înlocuind o energie regenerabilă cu energie din combustibili fosili.

"Raportul cost/beneficiu ar trebui atent analizat pentru fiecare proiect, adesea doar 10% din populaţie se racordează la reţeaua de gaze datorită costurilor. Concomitent cu extinderea reţelei de gaze, programele pentru eficienţă energetică a utilizării lemnului (prin susţinerea introducerii centralelor individuale pe lemn şi a microcentralelor pe cogenerare acolo unde este posibil pentru instituţii/ distribuţie locală) ar putea conduce la o mult mai bună eficienţă energetică şi creşterea confortului pentru minim 1,8 milioane de locuinţe, cu eforturi financiare incomparabil mai mici decât pentru extinderea reţelei de gaze. Dacă prin absurd România ar reuşi să înlocuiască complet lemnul ca resursă energetică cu gazul, efectul s-ar simţi în costuri de import al gazelor de 3 miliarde de euro/an şi pierderea a 60% din energia regenerabilă produsă de România. Această pierdere ar trebui susţinută prin investiţii în energie eoliană şi solară. Uriaşele eforturi financiare ale României, prin subvenţionarea masivă a energiei solare şi eoliene, au condus la o pondere pentru aceste energii de 1/6 din energia obţinută din biomasa lemnoasă. Din nou, raportul cost/beneficiu ar trebui analizat", notează sursa citată.

În cea de-a doua sesiune a Forumului de specialitate a fost subliniată importanţa lemnului ca resursă pentru bioeconomie, iar Daniel Paul Dima - CEO Porini Log Oy Finland International - a subliniat care sunt direcţiile în care se dezvoltă utilizarea lemnului în alte ţări europene, respectiv: în construcţii - construcţii şi cartiere întregi de construcţii din lemn; bio-produse din lemn - de la bio-plastic şi fibre textile din lemn la puternica industrie a celulozei şi hârtiei, a ambalajelor şi chiar a bio-produselor pentru industria alimentară şi farmaceutică; lemnul pentru bio-energie, soluţie de independenţă energetică pentru ţările nordice.

La rândul său, Paul Brannen, director de Comunicare al Confederaţiei Europene a Industriei Lemnului - CEI Bois, a susţinut că, la nivel european, industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de euro cifră de afaceri şi două milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă.

Totodată, pornind de la potenţialul lemnului de a susţine creşterea durabilă, prin furnizarea către economie de bio-produse bazate pe o resursă regenerabilă, Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn, a prezentat principalele oportunităţi de finanţare, identificate de organizaţiile profesionale şi patronale din sector pentru Planul Naţional Strategic 2021-2027 şi pentru Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă.

Printre acestea se regăsesc: integrarea sectorului rezidenţial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creştere a eficienţei energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minimum un milion locuinţe din mediul rural; susţinerea programelor de împădurire şi de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosinţă adecvată nici agricolă, nici forestieră; susţinerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor şi a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt - sprijin de 20 de euro/mc biomasă pusă în piaţă, cu efect în creşterea stabilităţii arboretelor şi recolte sustenabile de masă lemnoasă; investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Cea de-a IV-a ediţie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Bioeconomiei a fost organizată, săptămâna trecută, de Comunitatea Forestierilor din România - Fordaq, cu susţinerea principalelor organizaţii profesionale şi patronale din sectorul forestier: Asociaţia Industriei lemnului - Prolemn, Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni - Nostra Silva, Asociaţia Administratorilor de Păduri - AAP şi Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România - APMR.

De asemenea, evenimentul a fost susţinut de organizaţii patronale reprezentative la nivel naţional, precum: Patronatul Investitorilor Autohtoni - PIAROM şi Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC). AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii