Cică asta e o cunoscută nutriționistă/„Nu atingeți bonurile fiscale! Efectiv, dezechilibrează sistemul hormonal!”
În ultimii ani, personajele care profită de lipsa de educație ori de credulitatea oamenilor s-au înmulțit precum ciupercile după ploaie. Fac carieră și devin vedete tot felul de indivizi care bagă spaima în persoanele mai slabe de înger cu cele mai bizare teorii. Unii insinuează că e o conspirație dacă e mai cald la soare decât la umbră, alții spun că dârele lăsate de avioane pe cer sunt chimicale care ne omoară, iar povestea cu vaccinurile care ne sterilizează ori ne omoară e deja veche, la fel ca și avertismentele despre dictatura globală instituită cu pretextul Covid. Invariabil, cei care răspândesc teoriile țintesc provocarea unui sentiment de frică printre oameni.
Ligia Pop se recomandă drept o nutriționistă cu carieră de 15 ani și care a scris 8 cărți, dar cine ascultă mesajele postate de ea pe TikTok ori pe Instagram își poate pune repede întrebări.
Într-un mesaj postat pe 29 octombrie, Ligia Pop lansează „bomba”: „Nu atingeți bonurile eliberate de casele fiscale fiindcă conțin o cantitate foarte mare de BPA și multe alte metale grele care interferează cu sistemul hormonal, efectiv dezechilibrează sistemul hormonal. Nu avem nevoie de așa ceva, deci să stăm departe de ele. Eventual, dacă avem nevoie să le luăm, să le atingem cu două degete, în așa fel încât să nu atingem partea udă a textului”.
Bau-bau-ul BPA este, de fapt, Bisfenolul A (BPA), o substanță chimică produsă în cantități mari și utilizată pe scară largă în extraordinar de multe lucruri, bonurile printate termic fiind de fapt chiar ultima grijă, comparativ cu alte obiecte. BPA se folosește în producția de materiale plastice din policarbonat și îl găsim inclusiv în ferestre rezistente la spargere, ochelari, sticle de apă și rășini care acoperă unele cutii metalice de alimente, blaturi de sticle și țevi de alimentare cu apă.
În principal, BPA poate afecta fertilitatea atât la bărbați, cât și la femei, dar depinde de cantitatea ingerată. Cei mai mulți oameni intră în contact cu BPA prin intermediul alimentației, dar și aerul, praful și apa sunt alte surse posibile de expunere. BPA-ul din alimente și băuturi reprezintă cel mai mare procentaj al expunerii umane zilnice. În mod evident, nimeni nu mănâncă bonurile fiscale incriminate de așa-zisa nutriționistă drept un mare pericol. Apucate cu mâna, acestea nu pot produce efecte asupra omului decât dacă acesta începe apoi să-și lingă degetele – iar operațiunea trebuie repetată de mii de ori, de fiecare dată când pune mâna pe un bon.
În schimb, mai periculos e BPA folosit în recipiente. Ar putea ajunge în alimente din foliile de protecție din rășină ale conservelor și din produsele de consum, precum vasele realizate din policarbonat, sticlele de apă și biberoanele. Cantitatea de BPA care se scurge din sticlele de policarbonat în lichid poate depinde mai mult de temperatura lichidului sau a sticlei decât de vârsta recipientului. BPA-ul poate fi găsit și în laptele matern.
De asemenea, BPA mai poate fi găsit în alimente conservate, articole de toaletă, produse de igienă intimă feminină, CD-uri și DVD-uri, obiecte de uz casnic, lentile de ochelari, echipament sportiv sau materiale utilizate în cabinetele stomatologice.
Aceste date reale nu-i împiedică însă pe toți cei care vor să profite de ignoranța oamenilor – sau, în unele cazuri, pe alții care pur și simplu habar n-au despre ce vorbesc – să vânture diverși termeni, ca să facă trafic, audiență, notorietate și să-și maximizeze profiturile, scrie ziaristii.com .
