Republica Moldova, ținta unei campanii de dezinformare susținută de Kremlin care s-a intensificat în ultimele luni, înaintea alegerilor prezidențiale, dar și referendumului privind aderarea la UE, a devenit un teren de luptă strategică majoră într-o competiție acerbă între Rusia și Occident.

Potrivit jurnaliștilor Theconversation.com, provocările pentru această mică țară, situată între Ucraina și România, sunt complexe. Rusia continuă să genereze instabilitate prin inițiativele sale persistente de dezinformare, instigarea protestelor anti-guvernamentale și acte de sabotaj și vandalism.

La acestea se adaugă acuzații de cumpărare a voturilor și eforturi de a contesta legitimitatea rezultatelor alegerilor și referendumului pro-european, iar situația din Moldova pare extrem de explozivă.

Moldova și-a câștigat independența în 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Un scurt război între Guvern și separatiști în regiunea estică Transnistria, susținuți de rămășițele armatei sovietice staționate acolo, s-a încheiat cu divizarea de facto a țării.

Încercările de a soluționa acest conflict au progresat puțin în ultimii treizeci de ani. Existența unui conflict nerezolvat în interiorul granițelor sale a stagnat dezvoltarea Moldovei și a contribuit la problemele economice.

Președinta în exercițiu a țării, Maia Sandu, care este pro-occidentală, a legat referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană de campania sa de realegere, iar plebiscitul ar putea fi cea mai bună șansă a țării de a scăpa în sfârșit de trecutul său sovietic, mai scrie presa străină.

Iar potrivit sondajelor recente, o majoritate clară a electoratului ar putea să voteze „da” în ceea ce privește susținerea aderării la UE, ceea ce ar reprezenta primul pas într-un proces îndelungat.

Sprijin politic și economic

Pentru mulți moldoveni, aderarea la UE este asociată cu o dezvoltare economică mai bună în una dintre cele mai sărace țări din Europa. Vizita din 10 octombrie a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a venit să demonstreze acest lucru.

Von der Leyen nu a oferit doar sprijin politic pentru Maia Sandu, ci a adus cu ea un pachet de sprijin financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru următorii trei ani, acesta fiind menit să stimuleze creșterea economică.

Însă această viziune că UE poate ajuta economia țării este contestată vehement de Rusia și de oamenii săi din Moldova. Aceștia exploatează anxietatea unui număr semnificativ de moldoveni că un vot pentru aderarea la UE ar forța țara spre o inflație mai mare, o imigrație sporită, măsuri anti-corupție politizate, cerințe obligatorii privind cunoașterea limbii engleze și vânzarea terenurilor moldovenești către străini.

Problemele interne persistente, cum ar fi economia, au fost vizate cu abilitate în vasta campanie de influență susținută de Kremlin.

De mult timp, Moldova suferă din cauza lipsei de coeziune socială, politică, instituțională și teritorială. Țara are diviziuni sociale semnificative între diferite grupuri etnice și lingvistice, precum și între zonele urbane și rurale și între bogați și săraci.

Din punct de vedere politic, sistemul de partide rămâne extrem de fragmentat și din ce în ce mai polarizat, lipsind un teren comun în ceea ce privește ceea ce reprezintă identitatea națională moldoveană.

Dispute teritoriale ale Moldovei rămân, de asemenea, provocatoare. Acest lucru este cel mai evident în regiunea pro-rusă Transnistria și în Găgăuzia, dar și în regiuni etnice și cultural distincte, precum Taraclia, mai notează jurnaliștii.

Aceste regiuni vor necesita o gestionare atentă pentru a preveni o criză politică și economică majoră după ziua de 20 octombrie. Unele dintre reformele din țară, parte a procesului de integrare, cum ar fi reglementările UE privind concurența, subvențiile și accesul pe piață, vor avea un cost pe termen scurt pentru Moldova. Moldovenii care se opun orientării spre vest a țării sunt susceptibili să exploateze acest aspect în narațiunile anti-UE.

Destabilizările Kremlinului

Până acum, operațiunile de destabilizare rusești nu par să fi erodat aspirațiile europene ale majorității moldovenilor. Însă amestecul de dezinformare și capitalizarea abilă a crizei costului vieții, care a lovit dur Moldova ca urmare a războiului din Ucraina, le oferă Rusiei și aliaților săi instrumente pentru a consolida, și în unele cazuri a adânci, diviziunile de aici.

O mare parte a campaniei pro-europene a fost încadrată ca fiind anti-rusă. Dar unul dintre pașii mai ingenioși ai mișcării pro-ruse este să sugereze că moldovenii pot fi atât prieteni cu Moscova, cât și cu Bruxelles-ul fără a fi nevoiți să aleagă.

Dacă un Guvern Sandu construiește o alianță pro-europeană, ea va dori să crească suportul din partea populației vorbitoare de rusă. Acest lucru va fi esențial atât pentru a contracara eforturile de destabilizare rusești, cât și pentru a construi o coaliție mai largă.

Așa cum au demonstrat țările care s-au alăturat UE – de la țările baltice până la Balcani – în ultimii douăzeci de ani, procesul de aderare la UE poate ajuta la remodelarea instituțiilor politice și economice și poate, în cele din urmă, contribui la crearea unei viziuni mai optimiste pentru viitor, punctează sursa media.