Banca Centrală a Chinei (PBOC) a suspendat până în martie cel puțin trei instituții străine de creditare care efectuau tranzacții valutare, au declarat miercuri pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Lichidarea pozițiilor spot pentru clienți și alte activități legate de operațiunile transfrontaliere (onshore și offshore) se află printre serviciile suspendate de PBOC.

Reprezentanții Băncii Centrale a Chinei nu au comentat informația.

Numele celor trei bănci nu este cunoscut iar motivarea deciziei nu a fost inclusă în documentele trimise băncilor străine de PBOC, susțin sursele.

Măsura vine după ce în august Banca Centrală a Chinei a devaluat moneda națională, yuanul, la cel mai redus nivel față de dolar din ultimii aproape trei ani. De atunci, PBOC s-a confruntat cu dificultăți în gestionarea cursului de schimb și în stoparea ieșirilor de capital, în condițiile încetinirii economiei.

Autoritățile de la Beijing au avertizat băncile că se vor confrunta cu noi restricții dacă profită de diferențele de curs valutar, susțin sursele.

Ei speră să atenueze presiunile asupra yuanului și asupra achizițiilor de valută. Dar nu cred că autoritățile vor adopta măsuri dure de control al capitalului, le vor consolida probabil pe cele existente, a declarat un economist sub protecția anonimatului.

Un raport pe 2015 realizat de Asiamoney arată că principalele bănci străine prezente pe piața forex din China sunt Deutsche Bank, Australia and New Zealand Banking Group (ANZ), HSBC, Citigroup și BNP Paribas. Întrebați dacă au primit notificări de la PBOC, reprezentanții Citi, Deutsche Bank, HSBC și BNP Paribas au refuzat să comenteze.

În noiembrie, PBOC anunța că grup restrâns de bănci centrale străine și alte instituții au primit aprobarea de a intra pe piața valutară interbancară chineză. Potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Internet a PBOC, un număr de șapte instituții au finalizat procedurile de înregistrare cu Sistemul de tranzacționare valutară din China, un pas care semnalează accesul lor oficial pe piața chineză.

Cele șapte instituții sunt: Hong Kong Monetary Authority, care este de facto banca centrală din Hong Kong, Reserve Bank of Australia (Banca centrală din Australia), Banca Națională a Ungariei, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Asociația Internațională de Dezvoltare, World Bank Group Trust Funds și GIC Private Limited. Aceste instituții vor putea derula tranzacții cu yuani și valută pe piața valutară interbancară chineză.

În 30 noiembrie, Fondul Monetar Internațional a anunțat includerea yuanului, din 2016, în rândul monedelor din coșul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI în tranzacțiile internaționale.

Până acum, coșul FMI cu super-valute includea doar dolarul, euro, lira sterlină și yenul, însă componența sa este revizuită la fiecare cinci ani.

FMI a cerut autorităților chineze să accelereze ridicarea restricțiilor în tranzacționarea liberă a yuanului.

Includerea yuanului în coșul de valute al FMI va pune noi presiuni asupra autorităților de la Beijing, care vor trebui să schimbe modul de comunicare cu investitorii și cu lumea, susțin analiștii.

China s-a angajat să atenueze controlul strâns asupra valorii yuanului și să-și deschidă sistemul financiar.

O provocare semnificativă va fi gestionarea presiunilor pieței pentru o depreciere a yuanului, ținând cont de încetinirea creșterii economiei, după trei luni în care autoritățile au încercat o apreciere a monedei naționale.

Autoritățile de la Beijing încearcă să crească utilizarea yuanului în schimburile internaționale, pentru a reflecta statutul Chinei de a doua economie mondială. Unii analiști preconizează chiar că într-o zi moneda chineză ar putea rivaliza cu dolarul american, care, în prezent, este valuta de referință la nivel mondial.

AGERPRES