Autorităţile chineze şi-au intensificat campania care durează de ani de zile prin care şi-au propus să distrugă ceea ce ei consideră a fi pericolul tot mai mare al spionajului străin şi al „forţelor ostile”.

Cei care prezintă informaţii despre activităţile de spionaj care pot pune în pericol securitatea naţională, pot primi fie „recompense spirituale” sub formă de certificate, fie „recompense materiale” în numerar, potrivit reglementărilor publicate luni de Ministerul Securităţii de Stat.

Recompensele în numerar sunt organizate pe patru nivele în funcţie de informaţiile furnizate. Ele variază de la 10.000 de yuani ( 1.500 de dolari) şi pot depăşi 100.000 yuani (15.000 de dolari).

Relatările trebuie să specifice persoanele implicate sau acţiunile desfăşurate şi trebuie să includă informaţii noi pe care autorităţile chineze nu le deţin deja. Rapoartele pot fi făcute personal, online prin poştă sau prin telefon, utilizând linia directă cu membrii securităţii.

De ani de zile, autorităţile chineze au încurajat cetăţenii să ofere informaţii cu privire la activităţile spionilor străini sau a colaboratorilor lor prin campanii de propagandă şi încurajare. Aceste eforturi au fost intensificate sub comanda preşedintelui chinez Xi Jinping.

Guvernul municipal de la Beijing a început, în anul 2017, să ofere recompense de până la o jumătate de milion de yuani (75,000 dolari) pentru oricine ajută la demascarea unui spion. Într-un an, autorităţile au primit circa 5.000 de rapoarte şi au oferit recompense informatorilor, de la oameni de ştiinţă la şoferi de taxi, conform publicaţiei de stat Beijing News.

„Formularea măsurilor ajută la mobilizarea totală a entuziasmului publicului de a sprijini şi asista cu munca de securitate naţională şi să antreneze inimile, moralul, înţelepciunea şi forţa poporului”, a comunicat un reprezentant al Ministerului Securităţii Statului.

Beijingul se îndreaptă spre o politică externă şi internă tot mai autoritară, din cauza rivalităţii SUA-China

Reglementările vin într-un moment în care oficialii chinezi şi mass-media de stat promovează ideea că Beijingul se află într-un pericol constant din partea „forţelor străine ostile”, care, conform autorităţilor, încearcă să se infiltreze şi să submineze ţara.

„Securitatea naţională a Chinei se confruntă cu o situaţie gravă şi complexă. În special, agenţiile de informaţii străine şi forţele ostile şi-au intensificat semnificativ activităţile de infiltrare şi spionaj cu mijloace mai diverse şi vizează zone mai largi, ceea ce reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii naţionale a Chinei", a afirmat reprezentantul ministerului.

Eforturile preşedintelui chinez de a consolida securitatea naţională au început la un an după ce şi-a început mandatul. În luna noiembrie a anului 2013, el a fondat o Comisie de Securitate naţională .

China a adoptat o lege, în anul 2015, privind securitatea naţională care acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv apărarea, politica, economia, mediul, tehnologia, spaţiul cibernetic, spaţiul cosmic, cultură, ideologie şi religie. Totodată, a înfiinţat o linie telefonică naţională destinată cetăţenilor pentru a raporta spionii sau activităţile acestora.

Elevii, instruiţi să devină „ o forţă uriaşă contra spionaj”

China a celebrat, pe 15 aprilie 2016, pentru prima dată Ziua Educaţiei despre Securitatea Naţională cu o mulţime de materiale de propagandă care au inclus un poster desenat, distribuit în tot Beijingul şi prin care tinerele funcţionare publice erau înştiinţate să nu aibă relaţii cu străini chipeşi ca să nu rişte să se îndrăgostească de un personaj de tipul lui James Bond.

A doua oară când această zi a fost serbată, o editură online a publicat cărţi cu jocuri pentru elevi pentru a învăţa cum să protejeze securitatea naţională. Jocuri precum „găseşte spionul”.

Acţiunea a fost definită de The Global Times, un tabloid naţionalist de stat, ca făcând parte din încercările de transformare a studenţilor şi elevilor într-o „forţă uriaşă de contraspionaj”.

Aproximativ în aceeaşi perioadă a început să circule pe reţelele de socializare un document neoficial prin care populaţia era înştiinţată despre felul în care poate să detecteze un spion. Printre cei identificaţi ca potenţiali suspecţi erau corespondenţii străini, misionarii şi angajaţii ONG-urilor.

Printre persoanele care erau suspecte că ar putea fi spioni se numărau cei „cu profesii vagi, multe titluri şi mulţi bani”, cei care „au studiat în străinătate în mai multe ţări” şi „persoane care se deplasează deseori pentru a se vedea cu alte persoane”.

Campaniile de informare nu au ridicat doar bănuieli în legătură cu străinii care trăiesc în China, ci au fost utilizate şi pentru a viza critici ai guvernului, activişti sociali, avocaţi, jurnalişti, feminişti şi alţi membri ai populaţiei chineze care îndrăznesc să-şi exprime liber părerea.