China își intensifică presiunea asupra Taiwanului, organizând manevre militare ca răspuns la discursul dur al președintelui insulei.

China a inițiat marți manevre militare de amploare în jurul Taiwanului, prezentate ca un avertisment pentru cei care militează pentru independența insulei. Aceste acțiuni au loc la câteva săptămâni după ce președintele taiwanez William Lai a avut un discurs extrem de critic la adresa Beijingului, potrivit Agerpres .

Comandamentul Teatrului de Operațiuni Est al armatei chineze a anunțat că exercițiile implică forțele terestre, navale, aeriene și unități de rachete, cu scopul de a „aborda insula din mai multe direcții”. Oficialii chinezi au subliniat că acțiunea este un „avertisment serios pentru forţele separatiste care urmăresc independenţa insulei”.

Ca răspuns, președintele William Lai a ordonat instituțiilor de securitate națională să trateze cu seriozitate situația. Purtătoarea de cuvânt a președintelui, Karen Kuo, a declarat că agenţiile implicate menţin „controlul total” asupra exerciţiilor lansate de China .

Ea a denunțat acțiunile Beijingului, afirmând că escaladează tensiunile și „subminează securitatea și stabilitatea regională”. Oficialii taiwanezi consideră că aceste manevre reprezintă o provocare directă la adresa suveranității insulei.

La 13 martie, William Lai a adoptat un ton dur față de China , etichetând-o drept „forță externă ostilă” și anunțând 17 contramăsuri pentru a contracara operaţiunile de „infiltrare” în creştere ale Chinei pe teritoriul taiwanez.

Cinci elemente în discursul preşedintelui taiwanez care au provocat furia Chinei:

Definirea Chinei ca „forță externă ostilă”

William Lai a catalogat China drept o „forță externă ostilă”, o etichetă prevăzută în Legea anti-infiltrare a Taiwanului. „Prin acţiunile sale, China îndeplineşte deja definiţia „forţei externe ostile” prevăzută în Legea anti-infiltrare (...) Este timpul să luăm măsuri preventive adecvate, să ne consolidăm rezilienţa democratică şi securitatea naţională şi să ne protejăm modul de viaţă liber şi democratic”, a spus liderul taiwanez.

Reînființarea tribunalelor militare:

Pentru a combate spionajul, Lai a propus reintroducerea tribunalelor militare, desființate în 2013. Aceste instanțe ar urma să judece cazuri de trădare , colaborare cu inamicul, divulgare de informații sensibile, răzvrătirea, neglijenţa îndatoririlor şi insubordonarea.

Restricționarea accesului cetățenilor chinezi în Taiwan:

Președintele taiwanez a cerut un control mai strict asupra vizitelor cetățenilor chinezi, subliniind că acestea „ar trebui să se limiteze la schimburile normale peste strâmtoare şi la interacţiuni oficiale, în conformitate cu principiile parităţii şi demnităţii”.

În ceea ce priveşte schimburile religioase, culturale, academice şi educaţionale dintre China şi Taiwan, Lai a subliniat că ele „ar trebui depolitizate, iar riscurile reduse pentru a simplifica schimburile interpersonale şi pentru a promova schimburi sănătoase şi structurate”.

Monitorizarea documentelor de identitate

Lai a propus ca agenţiile guvernamentale să „inspecteze” şi să „gestioneze” documentele de identitate pentru taiwanezii care obțin documente de identitate chineze, în special în cazul militarilor, funcționarilor și profesorilor din sectorul public.

Reglementarea schimburilor economice

Taiwanul va introduce măsuri pentru a reduce dependența economică de China , protejându-și astfel industria și economia de posibile presiuni externe. „Acest lucru va ajuta la consolidarea securităţii economice şi ne va oferi o capacitate mai mare de a răspunde la Frontului Unit economic şi comercial al Chinei şi la constrângerea economică împotriva Taiwanului”, a spus Lai.

Aceste inițiative au fost percepute de Beijing ca o tentativă de consolidare a statutului juridic al Taiwanului în afara sferei de influență a Chinei.

Experții avertizează că tensiunile între China și Taiwan sunt în creștere, iar astfel de manevre militare ar putea deveni din ce în ce mai frecvente.