DNA a anunțat astăzi că i-a arestat pe socrii lui Cătălin Cherecheș pentru că au încercat să îi dea mită 50.000 Euro mamei unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj pentru o sentință mai favorabilă pentru ginerele lor.

Fost parlamentar PSD, acesta fusese condamnat, anul trecut, în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare într-un dosar de luare de mită.

Justiția decisese, în urmă cu trei ani, să-i confiște lui Cherecheș 2,6 milioane lei (circa 500.000 Euro) pentru că acesta nu a reușit să-i justifice în nici un fel.

Newsweek România vă prezintă documente din instanța de judecată din care reiese modul total stângaci și ridicol în care primarul municipiului Baia Mare a încercat să justifice un împrumut de 1,5 milioane Euro luat de la mama sa pe care l-a cărat la sacoșă personal în tranșe de sub 10.000 Euro într-un seif din Germania al mătușii.

Mama lui Cherecheș, la fel de bogată ca mama lui Oprișan

Sursa primară a veniturilor uriașe ale primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, este mama sa. Actualmente deputat PSD.

La fel ca în cazul lui Marian Oprișan, baronul din Vrancea care are toate bunurile trecute pe numele mamei sale.

Conform declarațiilor făcute, în 2019, de Cherecheș în fața Comisiei de Cercetare a Averilor din cadrul Curții de Apel Cluj Napoca, sursa primară averii sale o reprezintă un împrumut pe care i l-a dat mama sa, Viorica Cherecheș.

Această comisie a decis, în 2019, să-I confiște 2,6 milioane lei pe care Cherecheș nu îi putea justifica.

Mama i-a dat fiului un împrumut în două tranșe de 700.000, respective 800.000 Euro, în total 1,5 milioane Euro, pe care primarul de Baia Mare le-a plimbat prin toate declarațiile sale de avere pentru a-și justifica nivelul de trai.

“Sunt unicul fiu al mamei mele. Nu aveam în România nici un fel de rudă, tatăl meu a decedat când aveam 20 de ani și, fiind într0o activitate de ordin civic, implicat de oridn civic dar și în activități economice și având dorința de a active ulterior și în mediul politic, la momentul 20.12.2007, respectiv același moment în care mama mea și societatea vindeanu terenul și încasau sumele de bani (n.r. 3,8 milioane Euro) am procedat împreună cu mama mea la întocmirea unui contract de împrumut, prin care mama mea mi-a oferit o sumă de cc.a 800.000 Euro din banii dânsei încasați din această tranzacție imobiliară.

Vă dați seama că un contract de împrumut dintre mama și fiu este doar o formalitate. Aceasta este doar pentru a justifica de ce acei bani au ieșit din contul mamei și au intrat în contul meu, prin transferuri din cont în cont, din contul mamei în contul meu sau din contul meu în contul societății ca și aport al meu personal. Au fost retrageri în numerar, successive, în sume care nu au depășit 20-30.000 Euro, din motive de siguranță. Retragerile se făceau de către mine sau mama, având împuternicire pe contul dânsei. Au existat mai multe conturi și depozite.”

Mamițica lui Cherecheș: L-am sprijinit la început de carieră

Banii proveneau, la fel ca și în cazul lui Marian Oprișan, dintr-o tranzacție imobiliară făcută de Viorica Cherecheș înainte ca fiul său să devină oficial public.

Mama lui Cherecheș, actualmente deputat PSD, a declarat în fata aceleiași comisii că a considerat că trebuie să-și sprijine fiul la început de carieră:

“Am avut o proprietate în Baia Mare pe care în 2007 am vândut-o la o sumă considerabilă, respective 3,8 milioane Euro. La acel moment am considerat că o sumă considerabilă de bani trebuie să o dau fiului meu. La începutul lui 2008 cred, pentru că trebuia să-mi declar averea, în virtutea funcției, am declarant vânzarea și provenineța sumei, după care la începutul lui 2008 am făcut un contract de împrumut cu fiul meu pentru a valorifica această sumă de bani în beneficiul lui considerând că este necesar să îl sprijin la început de carieră. (…)

Inițial i-a pus la dispoziție o tranșă de 800.000 Euro, într-un cont deschis la BRD pe numele meu, la acare avea access și fiul meu. A doua tranșă a făcut obiectul unui contract în valoare de 700.000 Euro, similar primului”.

Milioane de Euro cărate în Germania în safe-ul mătușii

Numai că fiul, a declarat că nu avea încredere în sistemul bancar românesc și a decis să ducă acești bani într-un safe aflat într-o casă a unei mătuși în Germania.

În tranșe de sub 10.000 Euro pentru a nu-I declara la graniță.

“Sumele respective, o parte din ele, similar bijuteriilor sau obiectelor de familie, sunt ținute într-un safe, în Germania strada Unter an Schloss nr. 16. Mergeam la bancă, scoteam o anumită sumă de bani, plecam cu ea acasă, unde o puneam în seif. O parte din sume le-am dus în germania, având în vedere că mama are domiciliul în Germania.

Nu am prea mare încredere în sistemul din țară, de aceea prefer acest mecanism întrucâtr nu este vorba doar de munca mea, ci și de aceea a părinților mei și de moștenirea mea.(...)

Sumele respective de bani erau la două adrese unde sunt și în continuare. Nu sunt în conturi bancare, sau în fonduri de investiții, bilete de trezorerie sau alte modalități de economisire. Sunt în bunurile achiziționate, în alte cheltuieli curente și restul de bani în numerar. ”

Banii erau cărați personal de Cherecheș cu mașina

În aceeași depoziție din instanța de judecată, Cherecheș susține că a cărat personal banii cu mașina în Germania.

„Orice persoană are dreptul de a scoate din țară o sumă de maxim 10.000 Euro. Acesta este și motivul pentru care sumele erau retrase în numerar la un nivel mai mic, în raport de programul de a merge în Germania la locația de domiciliu a mamei mele.

Banii i-am transportat cu mașina și mai mult eu i-am transportat. La acea adresă locuia sora mamei mele și alți membri ai familiei. Ulterior aceștia s-au muatat și ulterior o parte din bani au fost plasați la locuința din Germania a mamei mele”.

Nici o secundă, Cherecheș nu a prezentat vreo dovadă din care să reiasă că a făcut efectiv aceste zeci de drumuri înspre și dinspre Germania pentru a duce/aduce înapoi uriașul împrumut luat de la mama sa.

Justiția i-a confiscat jumătate de milion de Euro

Judecătorii Curții de Apel Cluj, unde socrii săi au încercat să dea mită, nu s-au lăsat impresionați de argumentele lui Cherecheș și au păstrat decizia Comisiei de control a averilor de a-i confisca acestuia 2,6 milioane lei.

Aceștia nu s-au lăsat impresionați nici de declarațiile altor martori din acest dosar care au susținut, în contradictoriu cu Cherecheș, că au cărat și ei sume de bani în Germania.

Ba chiar că banii erau ridicați în lei din conturile mamei după care erau schimbați la casele de schimb valutar și duși în Germania.

Însă nimeni nu a depus vreodată la dosar vreo chitanță care să ateste măcar schimburile valutare.

Cherecheș nu a prezentat dovezi nici legate de aducerea în țară a unei părți din sumele pe care pretinde că le-a dus în Germania.

“Prin urmare, suma inițială de 1,5 milioane Euro a fost cheltuită în mare măsură dar fără ca inculpatul să probeze achizițiile ori investițiile realizate și să precizeze concret, în ce scop s-au utilizat banii. (…)

Suma de 1,5 milioane Euro, csare subliniem – nu a fost investită și nu a fost contabilizată, fiind mutată din România în Germania și înapoi, fără a se putea verifica în mod concret cuantumul sumei rămase. Or ticmai primn această atitudine se sustrag sumele de la orice posibilitate de verificare a averii. (…)

În consecință, constatându-se că dobândirea sumei de 2.685.708,318 lei nu are caracter justificat, (…), instanța va dispune obligarea intimatului Cherecheș Cătălin la plata acesteia în favoarea Statului Român prin ministerul Finanțelor Publice, în termen de 60 de zile de la râmânerea definitive a sentinței”

Surprinzător, Înalta Curte casează sentința de confiscare

Dosarul lui Cherecheș a mers mai departe la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ai cărei magistrați au decis să caseze sentința primei instanțe și o retrimite spre rejudecare aceleiași instanțe de judecată.: “Admite recursul declarat de recurentul-pârât Cherecheș Cătălin împotriva senstinței nr. 102 din 9 aprilie 2021 și împotriva încheierii din datat de 3 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj Secția a III a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința nr. 102 din 9 aprilie 2021 și încheierea din data de 3 iulie 2020 și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe. Definitivă„.

Ba mai mult, judecătorii de la ÎCCJ cer o nouă expertiză contabilă a cărei realizare se poate întinde pe parcusul câtorva luni, sau chiar ani.